Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia
Creşterea to C cutanate;
Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
Creşterea tensiunii arteriale;
Creşterea frecvenţei pulsului;
Creşterea to C corpului.
Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin
Concentraţia sa în aerul inspirat;
Modificarea presiunii atmosferice;
Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
Concentraţia sa în aerul expirat;
Creşterea concentraţiei de SO2 în aer
Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi
Actinometrul;
Anemometrul;
Catatermometrul;
Psihrometrul;
Barograful.
Ce reprezintă procesele de termoreglare
Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de termogeneză şi termoliză;
Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
Intensificarea termogenezei;
Scăderea termogenezei.
Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune
Tonizantă generală;
Acţiune optimă;
Generatoare de vitamina D;
Bactericida;
Termică.
Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
Menţine constantă temperatura corpului;
Măreşte termoliza prin evaporare;
Micşorează termoliza prin evaporare;
Măreşte termoliza prin convecţie;
Sporeşte termogeneza.
Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea
Radiaţiilor ultraviolete C;
Radiaţiilor infraroşii lungi;
Radiaţiilor infraroşii scurte;
Radiaţiilor luminoase;
Radiaţiilor ultraviolete B.
La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal
Scade;
Creşte;
Nu se modifică;
Oscilează în diapazon mare;
Oscilează în diapazon mic.
Numărul de aeroioni grei este mai mare în
Oraşele mari industriale;
Localităţile rurale;
Pe malul mării;
Lângă cascade;
Lângă râuri curgătoare.
Aerul poluat conţine
Mai mulţi ioni grei;
Mai mulţi ioni uşori;
Coeficientul unipolar este zero;
Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi
Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone
Una;
Două;
Trei;
Patru;
Cinci.
Caracteristicile generale ale climei sunt
Stabilitate în timp;
Instabilitate în timp;
Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
Modificările sunt posibile în decursul zilei;
Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice
Zonele polare;
Zona tropicală;
Zonele temperate;
Zonele de climat nespecific;
Zonele de climat excitant.
După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în
Climat excitant;
Climat indiferent ;
Climat intermediar;
Climat marin;
Climat de stepă
Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin
Scăderea frecvenţei pulsului;
Scăderea frecvenţei respiraţiei;
Scăderea termogenezei;
Diminuarea metabolismului bazal;
Accelerarea metabolismului bazal.
Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin
Accelerarea metabolismului bazal;
Sporirea termogenezei;
Sporirea volumului de sânge circulant;
Diminuarea termogenezei
Vremea se caracterizează prin
Instabilitate mare în timp;
Modificări în decursul zilei;
Modificări în decursul anului;
Modificări în decursul a sute de ani.
Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării
Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la condiţii climatice noi;
Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai
Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
Aclimatizarea poate fi numai favorabilă
În faza iniţială de aclimatizare se produc
Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
Se suprasolicită centrul de termoreglare;
Se modifică metabolismul bazal;
Scade capacitatea de muncă.
Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului sunt
Fizice;
Chimice;
Bacteriologice;
Fiziologice;
Psihologice
Catatermometria este o metodă pentru determinarea
Capacităţii de răcire a aerului;
Vitezei de mişcare a aerului;
Temperaturii aerului;
Umidităţii relative a aerului;
Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
Temperatura efectivă ne vorbeşte despre
Temperatura aerului;
Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă
Umiditatea aerului;
Viteza de mişcare a aerului;
Presiunea atmosferică;
Radiaţiile calorice
Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului
Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt
Transportul terestru, aerian;
Eroziunea solului;
Procesele industriale;
Procesele de ardere a combustibilului;
Erupţiile vulcanice.
Surse naturale de poluare a atmosferei sunt
Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt
Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
Distrugerea vegetaţiilor;
Apariţia cancerului;
Agravarea bolilor;
Coroziunea metalelor.
Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt
Coroziunea metalelor
Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt
Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
Plantarea zonelor verzi;
Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.