Cauza intoxicaţiilor alimentare.
alimentaţia abundentă
carenţa sau lipsa totală a câtorva sau a mai multor substanţe nutritive
disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară
alimentaţia cantitativ insuficientă
alimente contaminate masiv cu microorganisme sau impurificate cu substanţe toxice
Clasificarea intoxicaţiilor alimentare.
de etiologie necunoscută
microbiene
virale
nemicrobiene
parazitare
micotice
hidrice
parazitar
Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
particularităţile fizice ale alimentului;
ora consumării alimentelor;
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
Selectaţi intoxicaţia alimentară:
chimice
Cauza toxiinfecţiilor.
toxine ale unui agent patogen specific
toxine ale bacilului botulinic
toxine ale stafilococul
micotoxine
germeni condiţionat patogeni
Simptomele specifice ale botulismului.
artralgii;
dereglări de vorbire;
diplopie;
dereglare a deglutiţiei;
midriază.
Formele botulismului sunt:
bacterian;
infantil;
infecţios;
de plagă;
alimentar
Marcaţi cauzele toxicozelor alimentare:
Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.
amigdalită;
furuncul;
plăgi purulente;
gastrită;
panariciu
Indicaţi purtătorii facultativi de stafilococ:
personalul bolnav cu amigdalită
animalele cu mastită
rozătoarele
ţânţarii
insectele
Numiţi formele micotoxicozelor:
fuzariotoxicoza
ergotismul
echinococoza
balantidioza
aflotoxicoza
pancreatita
Alegeţi sursele de îmbolnăvire în cazul toxicoinfecţilor:
omul
animalele homeoterme
animalele cu sânge rece
Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:
cu cartofi încolţiţi
cu ciuperci microscopice
cu ciuperci otrăvitoare
cu organele unor specii de peşte
cu pesticide
Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
transplacentar;
intestinal;
fecalo - oral;
prin picături;
de contact
Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:
fecală;
alimentară;
transmisibilă;
transplacentară;
intestinală.
Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:
cu carne de prepeliţă;
cu harbuz;
cu unele specii de peşti, în unii ani;
cu cartofi încolţiţi;
mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică
Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:
copiii mici (sugari, preşcolari);
persoanele cu vârstă medie;
persoane cu sistem imunitar compromis;
femeile însărcinate;
vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:
persoane care lucrează în abatoare, pescării;
consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic;
fumatul;
consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:
respectarea CMA;
asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
depistarea surselor;
controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
Alegeţi cauza bacteriotoxicozelor:
amanitina
pesticidele
toxine stafilococice
solanina
Selectaţi consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii:
obezitatea
încetinirea ritmului de creştere la copii
fluoroza
încetinirea metabolismului
scăderea în greutate
forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii:
guşa endemică
ateroscleroza
rahitismul
anemia nutriţională
avitaminoza