Indicaţi reacţiile de compensare ale organismului în faza iniţială a hemoragie
Amplificarea tonusului venos
Eliberarea eritrocitelor din depou
Tahicardia
Sechestrarea sîngelui
Hiperventilarea
Centralizarea hemodinamicii în caz de hemoragie se caracterizează prin:
Diminuarea lumenului arteriolelor pielii, pulmonilor, organelor tractului gastro-intestinal
Volumul sangvin de bază este direcţionat prin şunturile arteriovenoase, ocolind reţeaua capilară
Circuitul prin vasele coronariene şi cele cerebrale nu suferă
Sporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii
Reţinerea lichidului în organism din contul diminuării diurezei
Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
Melena
Paliditatea tegumentelor
Voma cu sînge
Hipotonia
Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei
Melenă
Vertij
Vomă cu sînge
Hemoptizie
Creşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee)
Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei esofagiene sau gastrice
Voma cu sânge
Epistaxisul
Hematuria
Hemoptizia
Care dintre simptomele enumerate indică asupra hemoragiei din intestinul gros?
Scaun cu sânge (hematochezie)
Vomă cu sânge
Scaun cu striuri sanguine
Hematurie
Vomă cu conţinut “zaţ de cafea”
Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului.
Ruptura ficatului
Hemoragia din tumoarea vezicii urinare
Eruperea anevrismului de aortă abdominală
Hemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică
Sarcina extrauterină întreruptă
În caz de hemoperitoneu se determină
Dispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
Tahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
Durere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
Mărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
Bradicardie, asimetria feţei, anizocorie
În caz de hemartroză se determină
Mărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţi
Severitatea hemoragiei este reflectată prin următorii parametri de laborator
Eritrocitele sîngelui
Leucocitele sîngelui
Hemoglobina sangvină
Hematocritul
Trombocitele sangvine
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui?
Bronhoscopia
Radiografia cutiei toracice
Toracocenteza
Laparocenteza
Electrocardiografia
Ce metodă de diagnostic este indicată pentru confirmarea hemoragiei gastrice?
Fibrogastroduodenoscopia
Colonoscopia
Examenul ultrasonografic
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
Artroscopia
Laparoscopia
Puncţia articulaţiei
Radiografia articulaţiei
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraperitoneale?
Puncţia fornixului posterior al vaginului la femei
Radiografia panoramică a abdomenului
Indicaţi cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui.
Adeziunea şi agregarea eritrocitelor
Liza şi degradarea cheagului fibrinic
Vasoconstricţia (spasmul vasului lezat)
Activarea cascadei plasmatice de coagulare
Adeziunea şi agregarea trombocitelor
Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
Factorul tisular (tromboplastina)
Spasmul vasului lezat
Trombocitele sîngelui
Protrombina plasmatică
Fibrinogenul plasmatic
Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea
Factorului Hageman
Factorului tisular
Factorului Stuart-Prower
Factorului fibrinostabilizant
Protrombinei
Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea
Ce factor de coagulare al sîngelui este activat la finele atît a căii extrinseci, cît şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
Factorul Hageman
Factorul tisular
Factorul Stuart-Prower
Factorul fibrinostabilizant
Protrombina
Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
Conversia plasminogenului în plasmină
Stabilizarea cheagului fibrinic
Conversia protrombinei în trombină
Formarea fibrinei din fibrinogen
Indicaţi metodele de hemostază provizorie.
) Substituirea segmentului vascular lezat (protezarea)
Compresia digitală a vasului hemoragic în plagă
Aplicarea garoului hemostatic
Aplicarea pansamentului compresiv
Flexia maximală a extremităţii lezate
Indicaţi principiile aplicării corecte a garoului hemostatic
Garoul se aplică doar în caz de hemoragie arterială semnificativă
În cazul aplicării corecte a garoului dispare pulsul pe arterele periferice
Este necesară indicarea pe o etichetă specială a timpului când a fost aplicat garoul
Garoul se aplică nemijlocit pe piele pentru o compresiune mai intensă
Distal de garoul corect aplicat extremitatea devine roşietică
Cu scop de hemostază provizorie garoul hemostatic se aplică pe extremitate pe un termen de pînă la
O oră
90 minute
Trei ore
Patru ore
45 minute
Către metodele de hemostază definitivă se referă:
Aplicarea pensei hemostatice pe vas
Protezarea segmentului vascular lezat
Suturarea defectului vascular
Aplicarea garoului hemostatic Esmarch
Embolizarea endovasculară a vasului
Ce metode de hemostază se referă la cele definitive?
Compresiunea digitală a vasului hemoragic
Înlăturarea organului lezat
Coagularea cu argon-plasmă
Ligaturarea vasului în plagă
Metodele de hemostază definitivă, în funcţie de natura metodelor aplicate, sunt divizate în
Mecanice
Fizice
Chimice
Biologice
Artificiale
Către metodele mecanice de hemostază definitivă se referă
Aplicarea adezivului fibrinic
Utilizarea criochirurgiei cu azot lichid
Suturarea vasului hemoragic
Electrocoagularea monopolară a vasului
Sclerozarea ţesuturilor cu etanol
Indicaţi metodele fizice de hemostază definitivă.
Ligaturarea vasului
Ligaturarea venelor varicoase ale esofagului cu inele de cauciuc
Utilizarea bisturiului cu ultrasunete (harmonic scalpel)
Electrocoagularea vasului
Indicaţi metodele chimice de hemostază definitivă.
Aplicarea locală a soluţiei de adrenalină
Coagularea prin radiofrecvenţă
Utilizarea buretelui hemostatic
Aplicarea topică a trombinei
Injectarea endoscopică a etanolului
Indicaţi metodele biologice de hemostază definitivă
Administrarea intravenoasă a soluţiei de clorură de calciu
Stentarea endoscopică a vasului
Diatermocoagularea bipolară
Aplicarea topică a buretelui hemostatic pe bază de colagen
Cine a descoperit grupele sangvine?
V.A.Iurevici
K.Landsteiner
N.K.Rozengart
J.Jansky
.Wiener
Factorul Rhesus a fost descoperit de?
А.Wiener
Principiile moderne ale transfuziologiei sunt
Reducerea indicaţiilor la hemotransfuzie
Extinderea indicaţiilor la hemotransfuzie
Utilizarea largă a substituienţilor sangvini
Preferinţa către transfuzia sîngelui integru
Refuzul practic complet de la transfuzia directă de sînge
Ce reprezintă grupa sangvină?
Un complex de antigeni leucocitari
Un complex de imunoglobuline
Un complex de antigeni eritrocitari
Antigeni trombocitari
Antigeni transplantaţionali
Prima grupă sangvină se caracterizează prin:
Prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
Prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
Lipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
Prezenţa în plasmă a anticorpilor α şi β
Lipsa în plasmă a anticorpilor α şi β
A doua grupă sangvină se caracterizează prin:
Prezenţa în plasmă a anticorpilor α
Prezenţa în plasmă a anticorpilor β
. A treia grupă sangvină se caracterizează prin:
Lipsa în plasmă a anticorpilor β
A patra grupă sangvină se caracterizează prin
Legea lui Ottenberg
Permite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge IV
Permite transuzia de sînge de grupa I unui recipient cu grupa de sînge II
Afirmă că aglutinogenii eritrocitari din sîngele donatorului sunt diluaţi în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu aglutininele recipientului
Afirmă că aglutininele plasmei din sîngele donatorului sunt diluate în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu eritocitelele recipientului
Este valabilă în cazul transfuziei unei cantităţi mici de sînge (mai puţin de 500ml)
Recipient «universal» (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii
Grupei sangvine I
Grupei sangvine II
Grupei sangvineIII
Grupei sangvine IV
Grupei sangvine I şi IV
Donator «universal» (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii
Indicaţi metodele de determinare a grupelor sangvine după sistemul AB0
Cu trombocite standart
Cu eritrocite standart
Cu seruri standart
Cu anticorpi monoclonali (ţolicloni)
Cu antigeni monoclonali
Indicaţi metodele de determinare a grupelor sangvine după sistemul AB0:
Cu anticorpi monoclonali anti-A
Cu anticorpi monoclonali anti-B
Cu anticorpi monoclonali anti-0
Cu anticorpi monoclonali anti-D
Cu anticorpi monoclonali anti-HLA-lalalalonglonglilonglonglong
Determinarea grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard trebuie să respecte condiţiile:
În fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mică
În fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mare
Se apreciază prezenţa aglutinării peste 5 minute
Se efectuează la o temperatură de +15 – +250C
Se efectuează la o temperatură nu mai mare de +150C
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate godeurile. Apreciaţi grupa sangvină.
0(I)
A(II)
B(III)
AB(IV)
Eroare în tehnica de apreciere
In timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observant aglutinarea cu eritrocitele din grupa I, II şi III. Apreciaţi grupa de sînge.
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat absenţa aglutinării în toate godeurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa de sînge.
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele II şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile de grupa I, II şi lipsa aglutinării cu serul de grupa III. Apreciaţi grupa de sînge.
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-A şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-B. Apreciaţi grupa de sînge.
În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.
