Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HCl, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?
crește conductanța membranei pentru Na+;
crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru Ca+2;
crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+ ;
creste fluxul intracelular de Cl- ;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+;
creste conductanța pentru K+ ;
Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+;
creste fluxul intracelular de Cl-;
creste permeabilitatea pentru Ca2+ ;
creste conductanța pentru K+;
Ce se înțelege prin automatism cardiac:
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase;
apariţia unor contracţii foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea:
asistolie cardiacă;
Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
umplerea rapidă diastolică;
protodiastola;
ejecția rapidă;
contracția izovolumetrică ventriculară;
Ciclul cardiac reprezintă:
numărul bătăilor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut;
ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă;
ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară;
Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:
oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;
Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:
gonadotropine;
oxitocina;
slab de hormonul antidiuretic;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:
neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă
secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari
Corpul galben:
se formează în faza foliculara a ciclului menstrual;
se formează în faza luteala a ciclului menstrual;
secreta hormoni estrogeni si progesteron;
se formează sub acțiunea hormonului foliculostimulant;
se formează sub acțiunea hormonului luteinizant;
Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:
creșterea presarcinei;
creșterea postsarcinei;
stimularea β2-receptorilor din miocard;
creșterea ventilației pulmonare;
stimularea n. vag;
Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:
unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II?
segmentul P-Q;
Deficitul de vasopresina (ADH) produce:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
retenția de apa in organism;
Deficitul glucocorticoizilor provoacă:
intensificarea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
intensificarea mobilizării proteinelor și lipidelor;
reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;
micșorează nivelul de zahar în sânge;
Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:
hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
scăderea volumului de lichid extracelular;
mărirea volumului de lichid extracelular;
Depolarizarea
este asociată cu creșterea permeabilității membranere pentru ionii de sodiu;
se finisează atunci când se inactivează canalele voltaj dependente de potasiu;
este urmată de relaxarea musculară;
este cauzata de fluxul ionilor de potasiu;
în cazul mușchilor presupune perioada de latență;
Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de:
hipersecreția glucocorticoizilor;
hiposecreția glucocorticoizilor;
hipersecreția adrenalinei și noradrenalinei;
insuficienta de insulina;
insuficienta de hormon antidiuretic;
Diabetul zaharat tip I se datorește:
excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;
Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:
arterelele;
venulele;
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
arterele;
venele;
Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:
tahicardia;
bradicardia;
vasoconstricție în vasele sistemice;
creșterea presiunii arteriale;
scăderea presiunii arteriale sistemice
Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
stimularea gluconeogenezei;
scăderea utilizarii glucozei de către celule;
creșterea glicemiei;
hipoglicemia;
Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
captarea rapida a glucozei de către celule;
captarea lenta a glucozei de către celule;
creșterea glicolizei;
creșterea secreției de insulina;