Factori declanşatori ai lupusului eritematos sistemic pot fi următorii:
Predispoziţia genetică
Infecţiile acute virale
Razele ultraviolete
Modificările endocrine (hiperestrogenemia şi hipoandrogenemia)
Polenul plantelor
Următoarele afectări muco-cutanate sunt incluse în criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (ACR, 1997):
Rash malar
Erupţii discoide
Fotosensibilitate
Erupţii de tip „eritem nodos”
Ulceraţii bucale
Următoarele afectări organice sunt incluse în criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (ACR, 1997):
Artrită neerozivă
Pleurezie, pericardită
Limfadenopatie periferică
Afectare renală
Afectare neurologică
24. Afectarea articulaţiilor în lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
Poliartrită
Afectarea predominantă a articulaţiilor mici
Redoare matinală prelungită
Afectare articulară simetrică
. Efect relativ rapid la tratament cu corticosteroizi
25. Selectaţi semnele caracteristice pleureziei lupice:
Exsudat
Transudat
Reacţia BAAR negativă
Rar pot fi depistate celule lupice
Cantitate mică de lichid pleural
26. Manifestările pleuropulmonare ale lupusului eritematos sistemic se caracterizează prin:
Pneumonită
Pleurezie
Pneumonie lobară
Vasculită pulmonară
Insuficienţă respiratorie obstructivă
27. Următorii factori pot declanşa recurenţele lupusului eritematos sistemic:
A. Tratamentul corticosteroid
B. Infecţiile acute virale
C. Expunerea la soare
D. Intoxicaţiile cu substanţe chimice
E. Surmenajul fizic şi psihoemoţional
28. Tratamentul lupusului eritematos sistemic prevede următoarele obiective:
A. Ameliorarea manifestărilor clinice
B. Ameliorarea manifestărilor hematologice
C. Corecţia perturbărilor imune
D. Intervenţiile chirurgicale urgente
E. Prevenirea perturbărilor hemostatice
29. Manifestările neurologice în lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
A. Polineuropatie
B. Hemipareze
C. Convulsii
D. Pseudoepilepsie
E. Electroencefalogramă normală
30. Sindromul antifosfolipidic din lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
A. Avorturi spontane repetate
B. Test la lues fals pozitiv
C. Tromboze venoase şi arteriale
D. Titru crescut al anticorpilor anticardiolipinici IgG sau IgM
E. Titru scăzut al anticorpilor anti ADNdc
31. Următoarele afirmaţii cu referire la prezenţa anticorpilor în lupusul eritematos sistemic sunt corecte:
A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut
B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu nefropatia lupică
C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjögren şi lupusul neonatal
D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-ADNdc şi anti-Sm
E. Anticorpii anti histone nu se asociază cu lupus medicamentos
Care din următoarele afirmaţii despre manifestările musculoscheletice ale lupusului eritematos sistemic sunt adevărate:
Osteoporoza nu este caracteristică lupusului eritematos sistemic
Există o proporţionalitate între manifestările articulare şi gradul de activitate a lupusului eritematos sistemic
Deformările articulare nu sunt caracteristice lupusului eritematos sistemic
Necroza aseptică osoasă poate fi rezultatul tratamentului îndelungat cu corticosteroizi
Deformarea articulaţiilor falangiene în forma de „gât de lebădă” este frecventă
33. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupusului eritematos sistemic sunt:
Alveolita alergică
Pneumonita
Pleurezia
Bronhopneumonia bacteriană
Pneumonia fungică
Pericardita lupică se manifestă prin:
A. Acumulări de lichid pericardic cu caracter de transsudat
B. Lichidul pericardic conţine mai mult de 20000 leucocite/mm3
C. Lichidul pericardic conţine CIC
D. Lichidul pericardic are culoare galbenă-verzuie
E. Evoluează în pericardita constrictivă
35. Anomaliile hematologice în lupusul eritematos sistemic sunt:
Leucocitoza
Leucopenia
Trombocitoza
Trombocitopenia
Limfocitoza
36. Corticosteroizii în doze mari sunt indicaţi în lupusul eritematos sistemic în următoarele cazuri:
A. Manifestări cutanate
B. Afectări mucoase şi cutanate
C. Activitate înaltă a procesului lupic
D. Prezenţa semnelor de vasculită generalizată
E. Prezenţa sindromului nefrotic
37. Care citostatice sunt mai frecvent utilizate în lupusul eritematos sistemic:
Metotrexatul
Azatioprina
Vincristina
Ciclofosfamida
Miclosanul
38. Factorii ce agravează pronosticul lupusului eritematos sistemic sunt:
A. Endocardita lupică şi valvulopatiile cardiace
B. Afectarea articulară
C. Afectarea renală
D. Afectarea tegumentară
E. Afectarea neurologică
39. Complicaţiile puls-terapiei în lupusul eritematos sistemic pot fi:
A. Creşterea tensiunii arteriale
B. Miopatia
C. Crizele convulsive
D. Edemul tisular periferic
E. Agravarea evoluţiei lupusului eritematos sistemic
40. Numiţi cele mai frecvente manifestări ale miocarditei lupice difuze:
A. Tahicardia
B. Extrasistolia
C. Insuficienţa cardiacă
D. Infarctul de miocard
E. Accidentul vascular cerebral
41. Care din cele enumerate sunt caracteristice sindromului antifosfolipidic în lupusul eritematos sistemic?
A. Creşterea ureei serice
B. Creşterea lipidelor serice
C. Prezenţa anticoagulantului lupic
D. Creşterea titrelor anticorpilor anticardiolipinici
E. Reacţia Wasserman fals-pozitivă
42. Selectaţi manifestările afectării tractului digestiv în lupusul eritematos sistemic:
Esofagita
Gastrita
Ulcerele gastroduodenale
Pancreatita
Boala Crohn
43. Selectaţi manifestările lupusului eritematos sistemic ce pot fi tratate cu preparate AINS:
Afectarea renală
Serozitele
Afectările sistemului nervos
Afectările articulare
Febra
44. Care afirmaţii despre lupusul eritematos sistemic sunt adevărate?
A. Anemia şi leucopenia apar la majoritatea pacienţilor cu lupus eritematos sistemic
B. Anemia hemolitică se tratează cu doze mari de corticosteroizi
C. Leucopenia severă se asociază cu infecţii recurente
D. Trombocitopenia severă se asociază cu sângerări
E. Leucopenia necesită tratament cu citostatice
45. Alegeţi afirmaţiile corecte privind sarcina în lupusul eritematos sistemic:
A. Are risc crescut de avort spontan
B. Este contraindicată femeilor cu lupus-nefrită
C. Dozele mari de corticosteroizi pot induce malformaţii la făt
D. Nou-născuţii femeilor cu lupus eritematos sistemic sunt hipotrofici
E. Femeile cu avorturi spontane în antecedente se pot trata cu doze mari de corticosteroizi
46. Tratamentul cu glucocorticoizi în lupusul eritematos sistemic prevede:
A. Doze de 1-2 mg/kg/zi în mai multe prize, când boala este activă
B. Doza de întreţinere unică dimineaţa
C. Tratamentul se asociază cu un citostatic
D. Puls-terapia cu Metilprednisolon este indicată la prezenţa glomerulonefritei lupice
E. Corticoterapia este indicată în lupus eritematos sistemic manifestat prin afecţiuni cutanate şi articulare
47. Tratamentul lupusului eritematos sistemic cu citostatice urmăreşte:
A. Controlul bolii active
B. Înlocuirea completa a corticosteroizilor care au multe efecte adverse
C. Prevenirea complicaţiilor hematologice
D. Reducerea puseelor active de lupus eritematos sistemic
E. Scăderea riscului de boala cronică renală terminală
48. Testele de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic includ aprecierea anticorpilor:
A. Anti-ADNdc
B. Antinucleari
C. Anti-Sm
D. Anti-SS-A (Ro) sau anti-SS-B (La)
Antitopoizomeraza
49. Preparatele imunosupresive recomandate în tratamentul lupusului eritematos sistemic sunt:
Mofetil micofenolatul
50. Tratamentul de menţinere a remisiunii lupusului eritematos sistemic include:
A. Prednisolon 20-30 mg/zi
B. Prednisolon 5-10 mg/zi
C. Metotrexat 7,5-20 mg/săptămână
D. AINS timp îndelungat
E. Ciclofosfamidă 1,0 gr i/v o dată în lună
