189. CM. Indicaţi principiile aplicării corecte a garoului hemostatic.
a) Garoul se aplică doar în caz de hemoragie arterială semnificativă
b) În cazul aplicării corecte a garoului dispare pulsul pe arterele periferice
c) Este necesară indicarea pe o etichetă specială a timpului cînd a fost aplicat garoul
d) Garoul se aplică nemijlocit pe piele pentru o compresiune mai intensă
e) Distal de garoul corect aplicat extremitatea devine roşietică
190. CS. La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă dintr-o plagă a gambei?
a) Treimea distală a gambei
b) Treimea medie a gambei
c) Treimea superioară a gambei
d) Treimea medie a coapsei
e) La nivelul articulaţiei genunchiului
191. CS. La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă din plaga mânii?
a) Treimea distală a antebraţului
b) Treimea medie a antebraţului
c) Treimea proximală a antebraţului
d) Treimea medie a braţului
e) La nivelul articulaţiei cotului
192. CS. Cu scop de hemostază provizorie garoul hemostatic se aplică pe extremitate pe un termen de pînă la:
a) O oră
b) 90 minute
c) Trei ore
d) Patru ore
e) 45 minute
193. CM. Indicaţi posibilele complicaţii în caz de aplicare a garoului hemostatic pe extremitate pe un termen ce depăşeşte 1,5 ore.
a) Dezvoltarea parezei (plegiei) extremităţii
b) Amplificarea tonusului vaselor extremităţii
c) Gangrena extremităţii
d) Dezvoltarea hemoragiei secundare precoce
e) Embolia gazoasă a extremităţii excluse
194. CM. Către metodele de hemostază definitivă se referă:
a) Aplicarea pensei hemostatice pe vas
b) Protezarea segmentului vascular lezat
c) Suturarea defectului vascular
d) Aplicarea garoului hemostatic Esmarch
e) Embolizarea endovasculară a vasului
195. CM. Indicaţi metodele de hemostază definitivă.
a) Aplicarea garoului hemostatic
b) Elevarea extremităţii lezate
c) Aplicarea buretelui hemostatic pe bază de colagen
d) Aplicarea clipsei endoscopice pe vasul hemoragic
e) Compresiunea digitală a vasului hemoragic în plagă
196. CM. Ce metode de hemostază se referă la cele definitive?
b) Compresiunea digitală a vasului hemoragic
c) Înlăturarea organului lezat
d) Coagularea cu argon-plasmă
e) Ligaturarea vasului în plagă
197. CS. Care dintre variantele enumerate de hemoragie necesită ligaturarea vasului pe traiect?
a) Hemoragia arterială din plaga recentă tăiată a coapsei
b) Hemoragia arterială din plaga purulentă
c) Hemoragia din ulcerul duodenal
d) Hemoragia în caz de hemofilie
e) Hemoragia hemoroidală
198. CM. Metodele de hemostază definitivă, în funcţie de natura metodelor aplicate, sunt divizate în:
a) Mecanice
b) Fizice
c) Chimice
d) Biologice
e) Artificiale
199. CS. Către metodele mecanice de hemostază definitivă se referă:
a) Aplicarea adezivului fibrinic
b) Utilizarea criochirurgiei cu azot lichid
c) Suturarea vasului hemoragic
d) Electrocoagularea monopolară a vasului
e) Sclerozarea ţesuturilor cu etanol
200. CM. Care dintre metodele de hemostază definitivă sunt indicate în leziunea arterei femurale comune?
a) Aplicarea garoului
b) Aplicarea pansamentului compresiv
c) Formarea anastomozei vasculare
d) Ligaturarea arterei iliace
e) Implantarea protezei vasculare
201. CM. Indicaţi metodele fizice de hemostază definitivă.
a) Ligaturarea vasului
b) Ligaturarea venelor varicoase ale esofagului cu inele de cauciuc
c) Aplicarea pansamentului compresiv
d) Utilizarea bisturiului cu ultrasunete (harmonic scalpel)
e) Electrocoagularea vasului
202. CM. Indicaţi metodele chimice de hemostază definitivă.
a) Aplicarea locală a soluţiei de adrenalină
b) Coagularea prin radiofrecvenţă
c) Utilizarea buretelui hemostatic
d) Aplicarea topică a trombinei
e) Injectarea endoscopică a etanolului
203. CM. Care dintre preparatele enumerate sunt utilizate pentru hemostaza chimică definitivă?
a) Colagenul
b) Fibrinogenul
c) Polidocanolul
d) Azotul lichid
e) Cianoacrilatul
204. CS. Mecanismul de acţiune hemostatică al cianoacrilatului constă în:
a) Producerea coagulării proteinelor şi coagularea sângelui
b) Producerea sclerozei şi deshidratării ţesuturilor în plagă
c) Emiterea căldurii şi inducerea denaturării proteinelor
d) Producerea reacţiei de polimerizare, ce transformă substanţa din formă lichidă în cea solidă, dură
e) Inducerea coagulării sangvine locale la contact cu sângele fluid
205. CM. Indicaţi metodele biologice de hemostază definitivă.
a) Administrarea intravenoasă a soluţiei de clorură de calciu
b) Stentarea endoscopică a vasului
c) Aplicarea adezivului fibrinic
d) Diatermocoagularea bipolară
e) Aplicarea topică a buretelui hemostatic pe bază de colagen
206. CM. Bureţii hemostatici pentru aplicare locală conţin:
a) Adrenalină
b) Vicasol
c) Fibrinogen şi trombină
d) Colagen
e) Etamsilat
207. CM. Indicaţi componentele de bază ale adezivului fibrinic Tissucol şi buretelui hemostatic Tachocomb, utilizate pentru hemostaza biologică definitivă.
a) Fibrinogen
b) Trombină
c) Adrenalină
d) Celuloză
e) Acid aminocaproic
208. CМ. Cui aparţine descoperirea grupelor sangvine?
a. V.A.Iurevici
b. K.Landsteiner
c. N.K.Rozengart
d. J.Jansky
e. А.Wiener
209. CМ. Cui aparţine descoperirea factorului Rhesus?
210. CМ. Era contemporană în dezvoltarea transfuziologiei se caracterizează prin:
a. Reducerea indicaţiilor la hemotransfuzie
b. Extinderea indicaţiilor la hemotransfuzie
c. Utilizarea largă a substituienţilor sangvini
d. Preferinţa către transfuzia sîngelui integru
e. Refuzul practic complet de la transfuzia directă de sînge
211. CS. Ce reprezintă grupa sangvină?
a) Un complex de antigeni leucocitari
b) Un complex de imunoglobuline
c) Un complex de antigeni eritrocitari
d) Antigeni trombocitari
e) Antigeni transplantaţionali
212. CМ. Prima grupă sangvină se caracterizează prin:
a. Prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
b. Prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
c. Lipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
d. Prezenţa în plasmă a anticorpilor şi β
e. Lipsa în plasmă a anticorpilor şi β
213. CМ. A doua grupă sangvină se caracterizează prin:
d. Prezenţa în plasmă a anticorpilor alfa
e. Prezenţa în plasmă a anticorpilor β
214. CМ. A treia grupă sangvină se caracterizează prin:
e. Lipsa în plasmă a anticorpilor β
215. CМ. A patra grupă sangvină se caracterizează prin:
d. Prezenţa în plasmă a anticorpilor alfa şi β
e. Lipsa în plasmă a anticorpilor alfa şi β
216. CМ. Legea lui Ottenberg:
a. Permite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge IV
b. Permite transuzia de sînge de grupa I unui recipient cu grupa de sînge II
c. Afirmă că aglutinogenii eritrocitari din sîngele donatorului sunt diluaţi în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu aglutininele recipientului
d. Afirmă că aglutininele plasmei din sîngele donatorului sunt diluate în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu eritocitelele recipientului
e. Este valabilă în cazul transfuziei unei cantităţi mici de sînge (mai puţin de 500ml)
a. Permite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge III
b. Permite transuzia de sînge de grupa III unui recipient cu grupa de sînge I
e. Este valabilă în cazul diluării sîngelui donatorului în sîngele recipientului în raport 1:20 şi mai mult
217. CS. Recipient „universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii:
a. Grupei sangvine I
b. Grupei sangvine II
c. Grupei sangvineIII
d. Grupei sangvine IV
e. Grupei sangvine I şi IV