6.24. În care stări patologice poate fi depistată proteinuria de 0,3-1,0g/24 ore?
sindrom urinar izolat
sindrom nefritic
sindrom nefrotic
sindrom uremic
hematurie
6.25. Selectați proteinele ce pot fi depistate în urină în proteinuria selectivă:
haptoglobina
IgG și IgM
albuminele
siderofilina
alfa-1 glicoproteina
6.26. Proteinuria > 3g/24 ore are consecințe metabolice extinse. Selectați consecințele macroproteinuriei neselective:
risc cardiovascular înalt și progresia Bolii cronice renale (BCR)
afectarea sistemului respirator
hipoproteinemie < 65 g/l
sindromul citolizei hepatice
edeme generalizate
6.27. Selectați patologiile ce pot cauza sindromul nefrotic:
cistita acută
litiaza renală
diabetul zaharat
mielomul multiplu
amiloidoza renală
6.28. Care sunt indicatorii ce stratifică riscul și instalarea insuficienței renale acute conform criteriilor RIFLE (Risk, Injury, Failure, Loss of kidney function, and End-stage kidney disease):
creatinina serică în creștere
creatinina serică în descreștere
debitul urinar în creștere
debitul urinar
debut latent
6.29. Ce parametri biochimici sunt utilizații pentru definirea şi stratificarea riscului bolii cronice de rinichi conform KDIGO 2012 Kidney Disease Improving Global Outcomes)
urea
raportul albumină/creatinină urinară
RFG ( rata filtrării glomerulare)
Ionograma serică
Ionograma urinară
6.30 Care sunt factorii ce determină dinamica filtrării glomerulare în normă (125mL/min)?
presiunea efectivă de filtrare
presiunea din ansa Henle
presiunea oncotică din capsula Bowman
permeabilitatea filtrului renal
numărul de podocite
6.31. Selectați afirmația corectă referitoare la funcțiile nefronului:
ultrafiltrarea este un proces pasiv dependent de presiunea de filtrare
ultrafiltrarea determină cantitatea și calitatea urinei și se realizează în TCP (tub contort proximal)
aminoacizii și glucoza se reabsorb în totalitate în ansa Henle
segmentul descendent al ansei Henle nu este permeabil pentru apă
cantitatea și compoziția urinei sunt în totalitate reglate direct hormonal
6.32. Selectați afirmațiile corecte referitoare la procesele metabolice din celulele țesutului renal:
ATP este necesar pentru sinteza intensivă a transportatorilor proteici membranari
este foarte activă sinteza de trigliceride
enzimele gluconeogenezei nu sunt expresate
intensiv se catabolizează proteinele filtrate până la AA
fosforilarea oxidativă nu este activă în stratul cortical
6.33. Selectați afirmațiile corecte referitoare la procesele metabolice din celulele țesutului renal
fosforilarea oxidativă este mai activă în stratul medular decât cel cortical
ATP este necesar pentru transportul activ membranar
oxidarea lipidelor este sursă de ATP
enzimele gluconeogenezei sunt expresate
formarea de chilomicroni
6.34. Selectați afirmațiile corecte referitoare la pH urinar:
în alimentație vegetariană pH urinei crește
în alimentație bogată în proteine pH urinei scade
în diabet zaharat urina este puternic bazică
în vome persistente urina se acidifiază
în infectii urinare pH urinar nu se modifică
6.35. Selectați afirmațiile corecte cu referire la izostenurie:
este eliminarea urinei cu densitate identică plasmei deproteinate
se atestă dereglări de reabsorbție la nivelul tubular
se depistează ultrafiltrat cu densitate scăzută
densitatea urinii secundare este persistent crescută
cantitatea urinii secundare este persistent scăzută
Referitor la reglarea aportului de apă în organism sunt corecte afirmațiile:
creșterea osmolarității lichidului extracelular produce deplasarea apei din celule spre lichidul extracelular.
are loc deshidratarea neuronilor hipotalamici și stimularea centrului setei
lichidul extracelular hiperosmolar stimulează osmoreceptorii din hipotalamus și inhibă sinteza și eliberarea ADH.
cu cât este mai mare osmolaritatea plasmei cu atât sunt mai mari pierderile de apă cu urina.
hormonul antidiuretic contribuie la creșterea osmolarității plasmatice.
Referitor la reglarea cantității de apă din organism sunt corecte afirmațiile:
micșorarea osmolarității lichidului extracelular produce deplasarea apei din celule spre lichidul extracelular.
are loc hiperhidratarea neuronilor hipotalamici și stimularea centrului setei
lichidul extracelular hiperosmolar stimulează osmoreceptorii din hipotalamus/ se intensifică sinteza și eliberarea ADH.
cu cât este mai mare osmolaritatea plasmei cu atât sunt mai mici pierderile de apă cu urina.
Cea mai gravă consecință a hipokaliemiei este:
Bradicardie
Stop cardiac
Hipotensiune arterială
Tahicardie
hipernatremia
Hiponatremie hipervolemică se întâlnește în următoarele cazuri:
Insuficiență cardiacă congestivă
Ciroză hepatică
Hipoaldosteronism
Sindromul nefrotic
Hiperhidratare
Sindromul secreției hormonale antidiuretice inadecvate se identifică:
hiponatremie euvolemică
hiponatremie hipovolemică
hipernatremie hipervolemică
hipernatremie hipovolemică
hiperhidratare
Stomacul se implică în reglarea echilibrului acido-bazic prin:
secretă de H+ ce determină reținerea HCO3 în LEC
în acidoza respiratorie celulele parietale (oxintice) produc mai mult HCl (din excesul de CO2)
în ulcerele peptice însoțite de vome se poate instala alcaloza metabolică
secretă compensator baze pentru a scădea aciditatea gastrică
diareile severe duc la pierderi masive de acizi
Referitor la implicațiile intestinului subțire în reglarea echilibrului acido - bazic sunt corecte afirmațiile:
secretă H+ și determina reținerea HCO3în LEC
secretie alcalina compensatorie pentru a scădea aciditatea gastrică
diaree severă care poate duce la acidoza metabolică
Referitor la raportul bază/acid sunt corecte afirmațiile
este micșorat în acidoze metabolice (puțină bază)
este micșorat în acidoză respiratorie (mult acid)
este micșorat in acidoze mixte(puțin bicarbonat și mult PaCO2)
este micșorat în acidoze metabolica (multă HCO3- baza)
este micșorat în acidoză respiratorie (puțin PaCO2 acid)
Analizați următorul profil seric:
cetoacedoză și acidoză hipercloremică
acidoza respiratorie compensată
acidoza metabolică hipercloriemică
cetoacedoza diabetică
alcaloza respiratorie necompensată
acidoză metabolică necompensată
acidoză metabolică compensată renal
acidoza respiratorie necompensată
acidoza respiratorie compensată renal
Unui pacient cu acuze de dureri după o intervenție chirurgicală i s-a administrat intravenos sulfat de morfină. Pacientul are o rată respiratorie 7/min, o respirație superficială și nu răspunde adecvat la stimuli. Rezultatele de laborator sunt: pH = 7,15 (scăzut) C02 = 68 mmHg (mărită) HC03 = 22 mEq/L (normal) 1.1 Alegeți diagnoza corectă:
alcaloză metabolică compensată
acidoză metabolică decompensată
alcaloză respiratorie decompensată
acidoză respiratorie necompensată
Care pot fi cauzele dezechilibrului acidoză respiratorie necompensată?
intoxicaţii (metanol, etilenglicol)
producţia sporită de acid sulfuric și fosforic
depresia sistemului nervos
producţia sporită de acizi grași și corpi cetonici
O femeie în vârstă de 70 de ani suferă de două zile de vomă persistentă. Ea pare a fi letargică și slăbită și are mialgie. Se observă că are membrane mucoase uscate și umplerea capilară durează >4 secunde. Este diagnosticată ca având gastroenterită și deshidratare. Măsurarea gazelor din sângele arterial arată pH 7,5, PaO2 85 mm Hg, PaCO2 40 mm Hg și HCO3 34 mmol/L. Ce tulburare acido-bazică este prezentată?
Alcaloza metabolică, necompensată
Bitte warte - es wird geladen…