1.Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infectioase este:
a)procesul infectios
b)procesul epidemic
c)bolnavul
d)Procesul inflamator
e)Tratamentul bolnavului
3.Intensitatea procesului epidemic poate fi determinat ca „sporadică", „epidemicã" si „pandemicã" in functie de:
a) gravitatea manifestrii bolii
b) viteza de raspândire a maladilor
c) numărul bolnavilor
d) numărul contactilor
e) virulenta microogranismelor
4. Prin morbiditate sporadicã se subintelege:
a) afectarea populatiei prin maladii infectioase nespecifice regiunii date
b) imbolnîavirea in grup a oamenilor prin maladii Infecțioase
c)cazuri unice de îmbolnăvire a oamenilor prin maladii infectioase
d) cazuri multiple intr-o colectivitate
e) rispândirea infectiei in mai multe țări
2.Obiectul de studiu al epidemiologiei ca știință medical-generală este:
a)morbiditatea
b) focarul epidemic
c)procesul infecțios
d) procesul inflamator
e)bolnavul
5. Durata în timp a focarului epidemic corespundeperioadei:
a) până la momentul spitalizării
b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale
c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator
d) durata minimă a perioadei de incubaţie din momentul înregistrării cazului
e) durata maximă de contagiozitate a bolnavului
6. Indicele focalităţii reprezintă:
a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp
b) numărul de focare într-o anumită localitate
c) numărul de cazuri ce revine unui focar
d) numărul de cazuri într-un grup de populație
e) numărul de focare înregistrate
7. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a) rabie, bruceloză
b) leptospiroză, tetanos
c) tularemie, pestă
d) gripă și IRVA
e) ornitoză, tetanus
8. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a) rabie, borrelioza Lyme
b) bruceloză, ornitoză
c) tetanos, listerioză
d) leptospiroză, tetanos
e) gripă, tularemie
9. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a) antrax, bruceloză
b) rabie, leptospiroză
c) bruceloză, salmoneloză
e) difterie, ornitoză
10. Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:
a) sapronoze
b) antroponoze
c) zooantroponoze
d) helmintiaze contagioase
e) geohelmintiaze
11. Infecţii exotice sunt:
a) maladii infecţioase nespecifice zonei date
b) maladii infecţioase rar întâlnite, dar caracteristice zonei
c) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi
d) maladii transmise prin vectori artificiali
e) maladii infecțioase specifice animalelor
12. Enzootie este:
a) morbiditatea animalelor, specifică regiuniidate
b) răspândirea maladiilor infecţioase printre animale
c) morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date
d) morbiditatea populaţiei umane înregistrate în timpul cald al anului
e) cazuri unice de boală înregistrate pe teritoriul dat
13. Verigă a procesului epidemic este:
a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase
b) modul de transmitere al agenţilor patogeni
c) apa, aerul
d) solul
e) produsele alimentare
14. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:
a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii
b) tropismul și modul de transmitere al agenților patogeni
c) proprietăţile agentului patogen
d) receptivitatea populației
e) factorii naturali
15. Antroponoze sunt:
a) febra tifoidă, rubeola
b) difteria, listerioza
c) HVD, legioneloza
d) HVA, bruceloza
e) gripa, leptospiroza
16. Antroponoze sunt:
a) rujeola, leptospiroza
b) scarlatina, tifosul exantematic
c) difteria, listerioza
d) febra tifoidă, bruceloza
e) rubeola, antraxul
17. O durată mai îndelungată a portajului este caracteristică pentru:
a) difterie
b) dizenterie
c) HVB
d) salmoneloze
e) holeră
18. Mecanisme de transmitere sunt:
a) aerogen, hidric
b) fecal-oral, parenteral
c) alimentar, de contact
d) vertical, hematogen
e) respirator, alimentar
19. Mecanisme de transmitere sunt:
a) fecal-oral, vertical
b) aerogen, alimentar
c) parenteral, hidric
d) hidric, alimentar
e) aerogen, contact habitual
20. Mecanismul de transmitere în antroponoze este determinat de:
a) formele clinice
b) rezistenţa agentului patogen
c) localizarea agentului patogen în organismul sursă
d) sensibilitatea agentului patogen
e) gravitatea bolii
21. Ţânţarii pot fi vectori transmitători în:
a) malarie, pestă
b) encefalită de căpuşă, tifos exantematic
c) febră galbenă, febra Denge
d) tularemie, leptospiroză
22. Vectorii transmițători au importanţă epidemiologică pentru:
a) dizenterie, rujeolă
b) tifos exantematic, tularemie
c) rabie, HVA
d) rubeolă, borrelioză
e) tularemie, rujeolă
23. Sezonalitatea este caracteristică pentru:
a) dizenterie
b) HVB
c) tuberculoză
d) HVC
e) HVD
24. Surse de agenţi patogeni în sapronoze pot fi:
a) solul
b) gândacii de bucătărie
c) păduchii
d) puricii
e) căpușele
25. Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:
a) purtătorii acuţi
b) purtătorii cronici
c) purtătorii tranzitori
d) bolnavii spitalizați
e) reconvalescenții
26. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:
a) omul
b) animalele
c) solul
d) apa
27. Zoooantroponoze transmise de la animale xenantrope sunt:
a) tularemia, rabia
b) ornitoza, bruceloza
c) trihofitia,shistoplasmoza
d) leptospiroza, bruceloza
e) rabia, antraxul
28. Animalele servesc ca sursă de agenţi patogeniîn:
a) salmoneloză, ornitoză
b) tetanos, amibiază
c) rabie, enterobioză
d) gripă, IRA
e) oreion, tricocefaloză
29. Surse de agenţi patogeni în sapronoze sunt:
a) animalele
b) solul şi apa
c) omul
d) produsele alimentare
e) țînțarii și căpușele
30. Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:
a) antroponoze
b) zooantroponoze
c) sapronoze
d) zoonoze
e) biohelmintiaze