A. Accesibilitatea în urgenţă

B. Confirmarea suspiciuniii clinice în toate cazurile

C. Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreas

D. Diagnosticul rapid al litiazei veziculare

E. Caraterul non-invaziv

A. Procesul inflamator acut al pancreasului exocrin

B. Tulburările psihice pot domina tabloul clinic

C. Revărsatul pleural stâng

D. Ansa „santinelă”

E. Pneumoperitoneumul

A. Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randall

C. Endotoxemie din cauza detritului necrotic

D. Contaminarea microbiană

E. Eliberarea chininelor vazoactive

B. SIRS

A. Sutura

B. Hemostaza

C. Duodenopancreatectomia

D. Rezecţia caudală a pancreasului

E. Drenarea bursei omentale

A. Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului

B. Colangio-wirsungografia endoscopică

C. Ecografia abdominală

D. Tomografia computerizată

E. Fibrogastroduodenoscopia

A. Eruperea pseudochistului în cavitatea peritoneală

B. Hemoragie intrachistică

C. Eroziunea aortei

D. Stenoza digestivă

E. Abcedarea

A. Administrare orală a preparatelor este eficienta

B. Administrarea i/m a preparatelor este la fel de eficientă ca i/v

E. În cel mai multe cazuri tratamentul medicamentos este unicul utilizat

D. Antibioticoprofilaxia precoce micşoreaza mortalitatea

C. Antibioticele sunt administrate doar pentru tratamentul pancreonecrozeiseptice

A. Scăderea amilazei în ser este consecinţa remisiunii pancreatitei acute

E. Lipaza este mai specifică ca amilaza

B. Scăderea amilazei în ser este consecinţa autodistrugerii pancreatice prin liza
enzimatică

D. Amilaza sanguină creşte la valori semnificative din primele ore ale bolii

C. Leucocitoza apare tardiv în evoluţia pancreatitei acute

A. Diagnostic şi evitarea laparotomiei

B. Colecisectomie în colecistita acută

C. Drenajul peritonitei chimice

D. Recoltare de exudat peritoneal

E. Biopsie de pancreas

A. Ganglioni limfatici regionali majoraţi în dimensiuni

B. Durere difuză, mai marcată în epigastru şi hipocondrul stâng

C. Zonă de împăstare în epigastru, hipocondrul drept sau/şistâng

D. Hepatomegalie

E. Prezenţa undelor peristaltice

A. Pneumobilie

B. Pneumoperitoneum

C. Distensie gazoasă a colonului transvers

D. Distensie gazoasă a primei anse jejunale

E. Hemobilie

A. Împastarea epigastrică

B. Tegumente marmorate periombilical

C. Vizualizarea peristaltismului intestinal la nivelul asimetriei abdomenului

D. Distensie asimetrică abdominală

E. Se palapează pancreasul edemaţiat şi mărit în dimensiuni

A. Leucocitoză peste 16.000/mmc

B. Hipocalcemie sub 1,9 mmol/l

C. Creşterea creatininei serice peste 1,8 mmol/l

D. Hipoalbuminemie sub 3,2 g/dl

E. Hiperglicemie peste 11 mmol/l

A. Atelectazie pulmonară

B. Bronhopneumonie

C. Sindrom de detresă respiratorie a adultului

D. Infiltrat nodular apical

E. Pleurezie

A. Hiperglicemie

B. Hipocalcemie

C. Hipofosfatemie

D. Alcaloza hiprercloremică

E. Acidoza respiratorie

A. Medicaţia antiadrenergică

B. Administrare de spasmolitice

C. Octreotidul

D. Glucagonul

E. Glucocorticoizii

A. Albumina serică > 32 g/l

B. Lactatdehidrogenaza serică > 500 U/l

C. Valorile crescute ale amilazei serice

D. Hipocalcemie

E. Hemoconcentraţie

A. Lichid peritoneal sero-citrin

B. Vârsta > 55 ani

C. Obezitatea

D. AST seric între 100- 200 U/L

E. Hipoxemia (PO2 < 60 mm Hg)

A. Elastaza

B. Carboxipeptidaza

C. Anhidraza

D. Amilaza

E. Peptidaza

A. Semnul Mallet-Guy

B. Semnul Gray Turner

C. Semnul Cullen

D. Semnul Mayo-Robson

E. Semnul Blumberg

A. Lactatdehidrogenaza peste 350 U/l

B. Vârsta pacientului peste 55 ani

C. Hipocalcemie sub 8 mg/l

D. Glicemie > 200 mg/dl

E. ASAT peste 250 USF

A. Rezecţia de pancreas

B. Capsulotomia

C. Sfincterotomia

D. Sechestrectomia

E. Drenajul cavitătii peritoneale şi a bursei omentale

A. Colecistectomie

E. Drenaj-lavajul cavităţii peritoneale şi a bursei omentale

D. Necrozectomie

C. Debridarea focarelor necrotice

B. Pancreatectomie

A. Iradiază în clavicula dreaptă

B. Intensă, atroce

C. Intermitentă

D. Rezistentă la analgeticele obişnuite

E. Se acompaniază frecvent de greţuri şi vărsături

A. Inflamaţia interstiţială a ţesutului pancreatic

B. Cheratinizarea ţesutului pancreatic

C. Leziunile endoteliului vascular

D. Necroza ţesutului pancreatic

E. Hialinizarea ţesutului pancreatic

A. Alfa-amilaza

B. Lipaza, fosfolipaza A şi B

C. Pepsina

D. Tripsina, chimotripsina

E. Elastaza, colagenaza

A. Radiografia de ansamblu a abdomenului

B. Tomografia computerizată

C. Ultrasonografia abdominală

D. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică

E. Puncţia ecoghidată