Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un pacient cu fibrilație atrială:
Digoxina
Novocainamida
Amiodarona
Propafenona
Sotalolul
Indicați medicamentele administrate unui pacient cu fibrilație atrială paroxistică:
Bisoprolol
Warfarin
Amiodaron
Propafenon
Sotalol
Indicați medicamentele administrate unui pacient cu fibrilație atrială persistentă:
Indicați medicamentele administrate unui pacient cu fibrilație atrială cronică:
Ivabradin
Amlodipină
Notați factorii care prezintă risc tromboembolic în fibrilația atrială:
vârsta mai mare de 65 ani
hipertensiunea arterială
diabetul zaharat
accidentele vasculare cerebrale în antecedente
obezitatea
genul
dislipidemia
Menționați caracteristicile clinice și electrocardiografice în flutterul ventricular:
stare sincopală
unde „F” cu aspect „dinţi de ferăstrău”
absența pulsului la vasele mari
sinusoidă pe traseul ECG, formată din excitații ventriculare regulate
frecvență cardiacă de 250-300 b/min
Selectați caracteristicile clinice și electrocardiografice în fibrilaţia ventriculară:
unde delta pe ECG
lipsa complexelor QRS
prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
unde „f” cu frecvenţa de 400-700 b/min
Menționați măsurile efective de resuscitare în fibrilație și în flutterul ventricular:
lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde
cardioversie electrică cu 200 J inițial
cardioversie electrică cu 320-400 J în lipsa efectului primei descărcări
masaj cardiac efectuat corect în primele minute
administrarea sol. Lidocaină intravenos
Notați caracteristicile tahicardiei sinusale:
accelerarea frecvenței cardiace
reacție fiziologică la efort fizic
complexe QRS normale pe ECG
intervalul PQ mai mare de 0,20 s
reacție normală la efort fizic
Menționați cauzele tahicardiei sinusale:
hipertonusul nervului vag
abuzul de alcool
febra
tireotoxicoza
cordul pulmonar
Enumerați cauzele declanșării tahicardiei atrioventriculare joncționale nonparoxistice:
intoxicațiile cu glicozide cardiace
infarctul miocardic inferior
hipokaliemia
intervențiile chirurgicale pe cord
hipocalcemiile
Indicați afirmațiile corecte cu referire la mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce:
depolarizarea concomitentă a atriilor și a ventriculelor
activarea retrogradă a atriilor
activarea anterogradă a ventriculelor prin sistemul His-Purkinje
circularea impulsului în interiorul nodului atrioventricular
depolarizarea atriilor înaintea depolarizării ventriculelor
Alegeți afirmațiile corecte referitor la managementul și tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce:
aplicarea manevrelor vagale
cufundarea feței în apă rece și reținerea respirației timp de 10-30 secunde
administrarea sol. Adenozintrifosfat (10 mg)
aplicarea șocului electric extern cu 340 J
electrocardiostimulare transesofagiană
Indicați semnele ECG caracteristice tahicardiei ventriculare paroxistice:
ritm ventricular regulat
eficienţa manevrelor vagale în tratament
complexe QRS anormale cu modificări secundare ST, T
alungirea intervalului PQ
unde „f” cu frecvenţa 400-700 b/min
Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:
sol. Digoxin
sol. Lidocain
sol. Amiodaron
sol. Disopiramid
sol. Novocainamid
Notați semnele ECG caracteristice extrasistolei atriale:
complexul QRS normal
lipsa undei P
undă P negativă după complexul QRS
pauză compensatorie incompletă
complex PQRS prematur
Selectați caracteristicile extrasistolelor polimorfe:
intervalele de cuplare variază
intervalele de cuplare sunt egale
extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite
extrasistolele sunt din același focar
extrasistolele sunt din focare diferite
Selectați caracteristicile extrasistolelor monomorfe:
extrasistolele sunt similare în aceeași derivație
Indicați modificările ECG în extrasistolia ventriculară:
complex QRS patologic
pauză compensatorie completă
interval PQ sub 0,12 s
unda P negativă, înaintea complexului QRS
Alegeți modificările ECG în extrasistolia atrioventriculară superioară:
interval PQ peste 0,20 s
complex QRS normal
unda P negativă în DII, DIII înaintea complexului QRS
unda P negativă în DII, DIII după complexul QRS
Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:
complex QRS, de obicei, normal
unda P negativă în DII, DIII succede complexul QRS
unda P înglobată în complexul QRS
unda P negativă în DII, DIII precede complexul QRS
Specificați modificările ECG în extrasistolia atrioventriculară inferioară:
unda P negativă după complexul QRS
complex QRS lărgit
Indicați afirmațiile corecte referitor la clasificarea extrasistolelor după Lawn-Wolf:
clasa I – extrasistole monomorfe solitare mai puțin de 30 extrasistole pe oră
clasa II – extrasistole monomorfe unice
clasa III – extrasistole polimorfe
clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
