CM. Ce afirmaţii caracterizează unghia încarnată?
Reprezintă o patologie congenitală
Unghia proiemină sub formă de “corp străin”, ce împiedică vindecarea leziunii
Se dezvoltă la nivelul halucelui
Se dezvoltă la nivelul degetelor mâinii
Se explică prin tăierea prea scurtă a colţurilor plăcii unghiale
CM. Care sunt principalele cauze ale escarelor?
Mobilitatea limitată
Nutriția necorespunzătoare
Sexul
Transpirația excesivă
Incontinența intestinului sau a vezicii urinare
CS. La ce nivel minim presiunea asupra țesuturilor moi depășește presiunea de umplere capilară, ceea ce duce la ischemie și necroză tisulară și la formarea escarelor?
zonele osoase ale coprului
zonele moi ale corpului
țesutul muscular
țesutul subcutanat
zonele dure
CM. Decubitele sunt de obicei localizate la:
călcâi,
glezne
șolduri
coccisul
brațe
zonele osoase
zonele moi
țesuturile moi
CM. Indicați principiile tratamentului conservator al escarelor.
schimbarea poziției la 2 ore
schimbați greutatea la fiecare 15 minute
păstrați rănile
Curățați rănile deschise cu o soluție de apă sărată (soluție salină)
schimbarea poziției la 5 ore
CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mâinii mai des se realizează:
Pe cale hematogenă
Prin bătături, fisuri ale pielii
Pe cale limfogenă
Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
CS. În majoritatea absolută a cazurilor agentul etiologic al proceselor purulente la nivelul degetelor şi mâinii este:
Streptococcus pyogenes
Staphylococcus aureus
Escherichia coli
Unul dintre microorganismele anaerobe neclostridiene
Candida albicans
CM. Indicaţi particularităţile anatomice ale degetelor şi mâinii, care condiţionează manifestarea caracteristică a procesului inflamator.
Pielea pe suprafaţa palmară este rezistentă, groasă şi cu capacitate redusă de extindere, din motivele respective focarul purulent rareori se erupe spontan spreexterior
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor I şi V comunică cu spaţiile celuloadipoaseale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor II, III şi IV comunică cu spaţiile celuloadipoase ale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente au tendinţă de erupere spontană spre piele
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septurifibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente autendinţă de răspîndire spre profunzime
CM. Panariţiul tendinos al cărora dintre degetele mâinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul celuloadipos Pirogov-Parona al antebraţului?
a. Primul
b.Al doilea
c. Al treilea
d.Al patrulea
e. Al cincilea
CM. Indicaţi cauzele sindromului algic deosebit de intens în panariţiu, incomparabil cu durerile în cazul altei localizări ale patologiilor purulente
a. Compresiunea nervilor de către exudatul inflamator
b.Compresiunea vaselor de către exudatul inflamator şi ischemia ţesuturilor
c. Dezvoltarea rapidă a necrozei secundare a tendoanelor şi osului
d. Acţiunea mediatorilor inflamaţiei eliberaţi într-un volum mare
e. Inervaţia senzorială bogată a suprafeţei palmare a degetelor
CS. Necroza tendonului în caz de tenosinovită purulentă se dezvoltă în urma:
Acţiunii distructive directe a enzimelor microbiene
Limitării mişcărilor active
Compresiei vaselor ce alimentează tendonul de către exudatul inflamator cuulterioara tromboză a acestora
Compresiei de către exudatul inflamator a nervilor tendonului
Leziunii iatrogene a vaselor în timpul tratamentului chirurgical al panariţiului
CM. Ce localizare a colecţiei purulente este definittă drept panariţiu?
a. Suprafaţa palmară a falangei distale a degetului mâinii
b. Suprafaţa plantară a falangei distale a degetului piciorului
c. Spaţiul celuloadipos al antebraţului Pirogov-Parona
d. Regiunea periunghială a degetului mâinii
e. Suprafaţa dorsală a falangei proximale a degetului mâinii
CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
a. Subcutanată
b.Tendinoasă
c. Pandactilita
d. Periunghială (paronichia)
e. Cutanată
CS. Paronihia este definită drept colecţie purulentă localizată:
Sub placa unghială
În regiunea subunghială proximală
Pe suprafaţa palmară a falangei distale a degetului
În repliul periunghial
In repliul periunghial al degetului mare al plantei ca urmare a unghiei încarnate cu dezvoltarea consecutivă a inflamaţiei
CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.
a. Tendinoasă
b. Osoasă
c. Articulară
d. Subunghială
e. Pandactilita
CM. Ce afirmaţii caracterizează just panariţiul cutanat?
Degetul afectat se află în poziţie de semiflexie forţată
Sindromul algic nu este exprimat
Procesul inflamator se poate extinde spre os, articulaţie şi tendon
În majoritatea cazurilor procesul inflamator se localizează pe suprafaţa palmară afalangei distale
Este diagnosticat drept o bulă superficială cu conţinut purulent
CS. Ce formă a panariţiului este mai probabilă dacă pe suprafaţa palmară a degetului mâinii se determină o mică veziculă, cu conţinut purulent?
a. Cutanată
b. Subcutanată
c. Tendinoasă
CS. Indicaţi metoda optimală de anestezie în tratamentul formei cutanate a panariţiului.
Locală infiltrativă
Locală tronculară
Generală intravenoasă
Generală inhalatorie
Anestezia nu se efectuează
CM. În ce constă tratamentul chirurgical al panariţiului cutanat?
a. După drenarea focarului purulent degetul afectat se imobilizează
b.Înlăturarea epidermului detaşat cu evacuarea puroiului
c. După drenarea focarului purulent se aplică un pansament cu antiseptic
d. Focarul purulent se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase
e. După dezvoltarea ţesutului de granulaţie plaga se închide prin suturi secundare
