Androgenii corticosuprarenali stimulează:
Maturizarea foliculului ovarian
Celulele Sertoli
Pubertatea la băieţi
Pubertatea la fete
Pilozitatea axilo-pubiană, libidoul la femei
Catecolaminile pot stimula:
Vasoconstricţia tegumentară
Hipertensiunea arterială
Scăderea glicemiei
Hipersudoraţia
Liposinteza
În boala Addison de geneză autoimună frecvent se întâlnesc:
Suprarenale mari, cu calcifieri
Suprarenale mici sau de dimensiuni normale
Mucoasele violacee, hirsutism
Vitiligo, astm bronşic
Hipoparatiroidism, hipotiroidie
Lipsa mineralocorticoizilor din boala Addison determina:
Scăderea reabsorbţiei de Na, Cl
Anasarca, edem cerebral
Reducerea eliminării de K
Hiperhidratare extracelulară
Deshidratarea extracelulară
Boala Addison, gravitate medie, este caracterizată de
Hiperpigmentare
Crize addisoniene
Efect terapeutic: dieta+mineralocorticoizi
Diaree, rareori constipaţii
Efect terapeutic: dieta + glucocorticoizi
În boala Addison pot fi prezente:
Colelitiaza , nefrolitiaze
Ulcere gastro - duodenale
Poftă de sare, greaţă, vome
Gastrite hiperacide
Puls filiform, frecvent
Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi caracterizată de:
Tegumente reci, transpirate
Cianoză, hiperpigmentare
Contracţii cardiace accentuate
Greaţă, vomă, diaree
Hipertensiune arterială
Variantele evoluţiei clinice a insuficienţei corticosuprarenale acute sunt:
Neuro - psihică
Pulmonară
Cardiovasculară
Nefrotică
Abdominală
Tratamentul insuficienţei corticosuprarenale acute poate include:
Sol. Hidrocortizon i/venos
Sol. DOCA i/ muscular
Sol. Sulfat de magneziu
Sol. Glucoză 5% i/venos
Sol. KCl i/venos
Boala Addison este caracterizată de:
Piele cu hiperpigmentare
Întunecarea părului la culoare
Mucoase depigmentate
Cord mic „în picătură”
Pentru sindromul Cushing sunt adevărate următoarele afirmaţii:
Este un adenom corticosuprarenal
Este consecinţa hipersecreţiei de ACTH
Este un hipercortizolism autonom
Este, de regulă, un glucostreom solitar unilateral
Este consecinţa deficitului de 3beta - dehidrogeneză
Creşterea cortizolului plasmatic poate apare în următoarele cazuri
Alcoolism, ciroze-cancer
Boala şi sindromul Cushing
Sindroamele adrenogenitale
Sindromul Conn
Secreţia ectopică de ACTH
Androsteromul evoluiază cu următoarele semne clinice:
Ginecomastie
Virilizare
Creşterea masei musculare
Hipertrofia clitorului
Eunucoidism
Tratamentul tumorilor corticosuprarenale poate include:
Adenom sau suprarenalectomie
Ro-terapie hipotolamo-hipofizară
Hloditan, ketoconazol
Parlodel, bromcriptină
Hidrocortizon postoperator
Sindromul Conn poate fi confirmat de:
Testul cu dexametazon
Testul încărcării cu sare
Testul cu Histamină
Testul cu captopril
Testul cu spironolactonă
Feocromocitomul poate fi:
Sporadic, familial
Neuropsihic, autoimun
Cardio-vascular, periferic
Benign, malign
Paroxistic, permanent, asimptomatic
Feocromocitomul cu hipersecreţie de adrenalină poate fi caracterizat de:
Hipertensiune arterială stabilă cu bradicardie
Hipertensiune arterială cu trecere în colaps
Normotensiune arterială
Hipotensiune ortostatică
Tahicardie
Feocromocitomul poate determină următoarele complicaţii:
Edem pulmonar cu hemoptizie
Aritmii, infarct, ictus
Nefrolitiază
Astm bronşic
Hemoragii cerebrale
Hormonii corticosuprarenali derivă din:
Colesterol
Pregnenolon
17-OH Pregnenolon
Dehidroepiandrosteron
Gamaglobuline
Secreţia cortizolului este stimulată prin:
Mecanismul feed-back
Stres, durere
Hiperglicemie
Ritm circadian
ACTH
Următoarele afirmaţii despre boala Addison sunt adevărate
Este distrucţia ambelor corticosuprarenale
Este consecinţa dificitului de ACTH
Este un deficit de hormoni corticosuprarenali
Este insuficienţa corticosuprarenală primară, cronică
Determină exces de ACTH
Lipsa cortizolului din boala Addison determină:
Creşterea anabolismului proteic
Anaciditate gastrică
Scăderea imunităţii
Hipoglicemia
Scăderea filtraţiei glomerulare
Pielea în cazurile cu boala Addison este:
Rece
Uscată
Elastică
Deshidratată
Subţire
În boala Addison se înregistrează frecvent:
Întârzierea pubertăţii, scăderea libidoului
Hipoplasia organelor genitale
Bronşite, pneumonii
Pilozitate abundentă
Tuberculoză, pleurezii
Diagnosticul diferenţial al bolii Addison se face cu:
Sindromul Nelson
Porfiria
Hemocromatoza
Sindromul Parhon
Ciroza biliară
