Clasificarea Killip a severităţii IMA include clasele:
a) Killip I- fără semen de insuficienţă a ventricolului stâng
b) Killip II-cu semen moderate de insuficienţă a ventricolului stâng (raluri în <50% din câmpurile pulmonare, turgescenţa jugularelor, zgomot III prezent)
c) Killip III-cu raluri în peste 80% din câmpurile pulmonare, dispnee, expectoraţii rozate, fără semene de edem pulmonar
d) Killip III-cu raluri în peste 50% din câmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut frecvent
e) Killip IV- cu semene de şoc cardiogen, TAs<90mmHg semene de hipoperfuzie
Concretizările Ghidului European al Societăţii de Cardiologie 2012 referitor la supradenivelările de segment ST măsurate la punctul J includ:
a) Trebuie să existe în cel puţin două derivaţii concordante
b) ≥ 1,0 mm în derivaţiile concordante altele decât V2-V3
c) ≥ 2,5 mm la bărbaţi cu vârsta sub 40 de ani în derivaţii V2-V3
d) ≥ 1,5 mm la femei în derivaţiile V2-V3
e) ≥ 2,5 mm la femei peste 40 de ani în derivaţiile V2-V3
Criteriile ECG ale SCA-STEMI elaborate de Colegiului American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie includ:
a) supradenivelare de segment ST≥1mm (0,1mV) în două sau mai multe derivaţii concordate de la membre (aVL, DIII, aVR)
b) subdenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) (aVL, DIII, aVR)
c) supradenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) în derivaţiile precordiale V4-V6
d) supradenivelare de segment ST ≥2mm (0,2mV) în derivaţiile precordiale V1-V3
e) bloc de ram stâng nou apărut
Lanţul de supraveţuire în SCA-STEMI include:
a) recunoaşterea semnelor clinice si apelul serviciului 903 (112)
b) resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală promtă
c) activarea serviciului 903, evaluarea stabilizarea şi transportul pacientului
d) departamentul de medicină urgentă, evaluare şi iniţierea strategiei de reperfuzie
e) tarepia de reperfuzie, intervenţională sau farmacologică, tratamentul definitiv
Indicaţiile oxigenoterapiei în SCA includ:
a) prezenţa dispneei şi a cianozei
b) prezenţa SCA-STEMI
c) SaO2<90%
d) prezenţa ralurilor de stază
e) prezenţa SCA-NSTEMI
Contraindicaţiile administrării nitroglicerinei includ:
a) hipotensiunea (TAs<90mmHg, sau o scădere cu >30mmHg de la nivelul de bază)
b) bradicardie severă sau tahicardie peste 100 bpm
c) IMA de ventricol drept
d) hipertensiunea arterială
e) utilizarea de inhibatori ai fosfodiesterazei
Contraindicaţiile administrării β-blocantelor includ:
a) bradicardia, hipotensiunea şi şocul cardiogen
b) hipertensiunea arterială
c) insuficienţa ventriculară stângă cu EPAC
d) astmul bronic sau BPCO în acutizare
e) SCA indus de cocaină
β-blocantele în SCA-STEMI sunt indicate pentru efectele lor:
a) antiischemice
b) antiaritmice
c) hipotensive
d) antitahicardice
e) antiagregante
Indicaţiile blocantelor canalelorde calciu în SCA-STEMI includ:
a) *tratamentul aritmiilor supraventriculare
b) *tratamentul simptomelor anginoase la pacienţii cu contraindicaţii la beta-blocante
c) *tratamentul hipertensiunei
d) tratamentul hipotensiunei
e) *tratamentul IMA indus de cocaină
Contraindicaţiile blocantelor canalelor de Ca în SCA includ:
a) boala de nod sinusal, blocul AV grad II-III
b) hipersensibilitate la preparate
c) insuficienţa cardiacă congestivă
d) prezenţa aritmiilor supraventriculare
e) şocul cardiogen
Elementele cheie care definesc moartea subită cardiacă includ:
a) natura non traumatică a decesului
b) caracterul neaşteptat şi instantaneu al producerii
c) limitarea la cause cardiace
d) limitarea la cause coronariene
e) durata iniţierii producerii până la 1 oră
Elementele temporale ale morţii subite cardiace includ:
a) prodromuri
b) debutul evenimentului terminal
c) desfăşurarea manifestărilor clinice
d) stopul cardiac
e) moartea biologică
Disritmiile cardiace care induc moartea subită cardiacă:
a) fibrilaţia ventriculară şi fluterul ventricular
b) tahicardia ventriculară fără puls şi Torsada vârfurilor
c) asistolia şi blocul AV cu bradicardie excesivă
d) disociaţia electromecanică
e) tahicardia paroxistică supraventriculară
Fazele fibrilaţiei ventriculare sunt:
a) faza electrică sau de ischemie precoce
b) faza ischemică
c) faza circulatorie sau de ischemie susţinută
d) faza metabolică
e) faza răspunsului inflamator sistemic
Manifestările clinice ale FV includ:
a) colapsul circulator, lipsa pulsului la arteră carotidă
b) starea de inconştienţă
c) respiraţie agonală sau stop respirator
d) bradipnee pronunţată şi hipotensiune avansată
e) convulsii
Formele electrocardiografice ale fibrilaţiei ventriculare includ:
a) fluterul ventricular
b) fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici)
c) fibrilaţia ventriculară cu unde mari
d) torsada vârfurilor
e) fibrilaţia ventriculară cu unde medii
La ritmurile şocabile de stop cardiac se referă:
a) fibrilaţia ventriculară
b) tahicardia ventriculară fără puls
c) asistolia
d) activitatea electrică fără puls
e) torsada vârfurilor
În funcţie de durata tulburării de ritm Tahicardia Ventriculară se clasifică:
a) TV nesusţinută (<30secunde)
b) TV nesusţinută (30-50secunde)
c) TV susţinută (<30secunde)
d) TV susţinută (>30secunde)
e) TV monomorfă
În funcţie de morfologia complexului QRS tahicardia ventriculară se împarte:
a) tahicardie supraventriculară
b)tahicardie monomorfă
c) tahicardie polimorfă
e) tahicardie nesusţinută
Referitor la administrarea epinefrinei în RCR şi C:
a) se administrează iv 0.1 mg
b) se administrează 1.0 mg din sol 1:10000
c) se administrează prima doză după al doilea şoc
d)se administrează la fiecare 3-5 min
e) se administrează intracardiac
