Raportul compresiuni : ventilări în RCP și C la adulți efectuată de doi reanimatori este:
15:2
3:1
30:2
30:1
5:1
Măsurile de resuscitare de bază vor fi întrerupte în caz de:
restabilirea spontană a funcțiilor vitale ale pacientului
instalarea semnelor de moarte biologică
transportarea pacientului la spital
reevaluarea pacientului
epuizarea reanimatorului după 25-30 min de RCR și C
Conform Ghidului European de Resuscitare, se continuă RCP și C la adulți până la
preluarea resuscitării de serviciile specializate
restabilirea semnelor vitale
epuizarea reanimatorului după, 25-30 min RCR și C
stabilizarea hemodinamică și respiratorie
Hipotermia este definită ca:
o scădere a temperaturii centrale a corpului mai mică de 330 C
o scădere a temperaturii centrale a corpului mai mică de 36.60 C
o scădere a temperaturii centrale a corpului mai mică de 350 C
o scădere a temperaturii centrale a corpului mai mică de 360 C
nici un răspuns corect
Anafilaxia este:
o boală acută
o reacție sistemică acută generalizată
o hipersensibilitate de tip I mediată de anticorpii IgE
o boală cronică
un simptom
Anafilaxia poate fi:
anafilaxie alergică
anafilaxie non-alergică
anafilaxie acută (șoc anafilactică)
mediată de mediatori ai răspunsului inflamator sisitemică
mediată de ischemie-reperfuzie
Șocul anafilactic după contactul cu alergenul alimentar survine în:
10-15 minute
15-20 minute
3-5 minute
25-30 minute
1 oră
Care categorii de populatie sunt cele mai vulnerabile pentru anafilaxie:
copii sub 5 ani
5 - 12 ani
13 - 50 ani
30 - 49 ani
atopicii
Severitatea anafilaxiei depinde de:
calea de administrare a alergenului
doza de alergen primită
sensibilitatea pacientului
vârsta pacientului
sezonul anului
Factorii care influențează incidența anafilaxiei:
atopia
genul
calea și modul de administrare
astmul bronșic
locul geografic
Care sunt fazele anafilaxiei imune:
faza de contact
faza de sensibilizare
faza patochimică
faza patofiziologică
faza eliberatoare
Faza biochimică se caracterizează prin:
eliberarea brutală și masivă de mediatori
crește secreția de mucus și spasmul bronșic
crește secreția de fluide și peristaltica intestinală
crește permeabilitatea vasculară și scade VSC
vasoconstricție periferică
Cauze frecvente ale șocului anafilactic:
proteine
vaccinuri
alimente: oua, nuci, lapte, peste
hormoni
alcoolul
Haptenele inductoare de anafilaxie non imună:
antibiotice
anestezicele locale (xiliana, tetracaina)
polisaharide (dextrani, polighemin
produse de contrast iodate
alimente
Care sunt medicamentele implicate mai frecvent în declanșarea șocului anafilactic:
amoxicilina
antiinflamatoarele non-steroidiene
penicilinele
analgezicile
hipotensoarele
Formele clinice de anafilaxie sunt:
hemodinamică
asfixică
cerebrală
renală
cutaneo-mucoasă
Forma clinică depinde de:
gradul de sensibilitate
calea și doza de alergen
modul de activare a mediatorilor
sensibilitatea organelor țintă
tensiunea arterială
Care sunt semnele de prognostic nefavorabil în anafilaxie:
modul brutal de instalare
bradicardia
hipotensiunea
laringospasmul
cefaleea
Care sunt semnele specifice pentru forma abdominală a anafilaxiei:
abdomenul acut cu iritație peritonială
bronhospasm
edemul buzelor
edemul limbii
hipotensiune ușoară
În forma cerebrală a anafilaxiei simptomele sunt:
cefaleea intensă
redoarea cefei
anxietate
convulsii
comă
