Marcați criteriile sevrajului de ventilator:
a. frecvenţă respiratorie <35/min
b. pacient cooperant
c. PaO2/FiO2>200
d. SpO2 <90%
e. volumul curent >5ml/kg corp
Marcați semnele clinice sugestive pentru pneumotoracele spontan:
a. dispnee
b. durere violentă, latero-toracică
c. febră
d. triada clasică Gaillard: timpanism, absenţa murmurului vezicular şi a vibraţiilor vocale
e. tuse seacă
Indicaţi complicaţiile oxigenoterapiei:
a. anorexie, greaţă
b. atelectazii de absorbţie
c. convulsii
d. fibroplazie retrolentală la prematuri
e. hipoventilare şi narcoză cu CO2
Indicaţi semnul ce nu impune ventilaţie mecanică la un pacient cu boala pulmonară obstructivă cronică:
a. absenţa ameliorării rapide în pofida oxigenoterapiei
b. decompensare respiratorie
c. PaCO2>70 mmHg
d. PaO2=60 mmHg
e. tulburări de conştienţă
Indicaţi stările patologice care prezintă dispnee expiratorie cu wheezing şi/sau raluri bronşice:
a. decompensare acută a bolii pulmonare obstructive cronice
b. edem pulmonar acut
c. embolie pulmonară
d. pneumonie acută
e. pneumotorace
Indicaţi semnul clinic ce nu este caracteristic în criza de astm bronşic:
a. anxietate
b. dispnee cu bradipnee inspiratorie
c. dispnee expiratorie
d. respiratie șuierătoare
e. tuse
Indicați efectele a ventilației pulmonare mecanice:
a. Creşte clearance-ul mucociliar
b. Creşte complianța pulmonară
c. Creşte ventilația alveolară
d. Se diminuează spațiul mort fiziologic
e. Se pune în repaus muşchii respiratori
Indicaţi afirmaţia falsă referitoare embolismului pulmonar:
a. este determinat de migrarea unui embol în circulaţia arterială pulmonară
b. este o maladie congenitală
c. factori de risc sunt fracturile de oase tubulare lungi
d. hipercoagulabilitatea este un factor de risc
e. tromboza venoasa profundă este cea mai frecventă cauză
Marcaţi indicaţiile pentru inițierea suportului ventilator în insuficienţa respiratorie acută:
a. frecvenţă respiratorie>25/min
b. oboseala musculaturii respiratorii
d. PaO2/FiO2<100
e. transpiraţii profuze
Marcați patologia caracterizată prin hipoxemie cu hipercapnie:
a. cancerul pulmonar
b. decompensarea bolii pulmonare obstructive cronice
c. edem pulmonar acut
d. embolie pulmonară
e. insuficienţă renală
Marcaţi semnul clinic care nu este sugestiv pentru obstrucția cailor aeriene prin inhalare de corp străin:
a. dispnee inspiratorie
b. fonație necompromisă
c. hipersonaritate la percuție
d. stridor
e. tiraj intercostal
Marcați termenul ce definește volumul de aer inspirat și expirat în decursul unei respiraţii în repaus:
a. capacitate reziduală
b. capacitate vitală
c. volum respirator curent
d. volum rezidual
e. volumul spaţiului mort
Marcați semnele caracteristice crizei de astm bronşic:
a. anxietate cu sete de aer
b. respirație șuierătoare
c. stridor
d. torace hiperinflat cu orizontalizarea coastelor, blocat în inspir
e. turgescență jugulară în expir
Indicați concentraţia de O2 în aerul atmosferic inspirat:
a. 15-16%
b. 21%
c. 24%
d. 35%
e. 50%
Indicaţi afirmaţia greșită referitor la sindromul de detresă respiratorie acută:
b. cauza poate fi de origine pulmonară şi/sau sistemică
a. o complicație a sindromului de detresă respiratorie acută reprezintă afectarea respiratorie cronică
c. este o complicaţie a anesteziei
d. rata de deces variază între 25-55%
e. se caracterizează prin debut acut
Marcați semnul clinic caracteristic pentru pneumotorace:
a. bradipnee
b. cefalee
c. hipersonoritate la percuție
d. respiratie suierătoare
e. torace emfizematos
Marcați parametrul apreciat prin pulsoximetrie:
a. debitul cardiac
b. presiunea de ocluzie în capilarul pulmonar
c. presiunea parțială a O2 în sângele arterial
d. rezistența vasculară
e. saturatia cu O2 a sângelui arterial
Indicați efectele hipercapniei:
a. valorile foarte mari ale PaCO2 deprimă SNC
b. induce vasoconstricție cerebrală
c. induce vasodilatație cerebrală cu creșterea presiunii intracerebrale
d. stimulează sistemul nervos simpatic cu tahicardie, vasoconstricție
e. stimulează ventilația via chemoreceptori
Cu cât volumul sanguin telediastolic este mai mare (adică, cu cât e mai mare presarcina), cu atât mai puternică este forţa de contracţie (cu atât mai mare este volumul sistolic). Această relaţie este cunoscută drept:
a. legea Frank-Starling
b. legea Otto Frank
c. legea Starling-Pappenheimer-Staverman
d. legea Laplace
e. legea lui Hilton
Debitul cardiac este volumul de sânge:
a. propulsat de inimă pe durata unei sistole
b. propulsat de inimă pe durata unui minut
c. care circulă la un moment dat în corp
d. raportat la suprafaţa corporală
e. raportat la masa corporală
Variabilitatea cărei presiuni reflectă cel mai bine o stare de hipovolemie la o persoană intubată și ventilată artificial:
a. presiunii venoase centrale
b. presiunii arteriale medie
c. presiunii arteriale sistolice
d. presiunii de puls
e. presiunii arteriale diastolice
Levosimendanul este:
a. betablocant
b. inhibitor de enzimă de conversie
c. antiaritmic
d. inhibitor dopaminergic
e. inotrop pozitiv
Presiunea de inclavare a capilarului pulmonar reflectă indirect:
a. umplerea atriului stâng
b. umplerea atriului drept
c. umplerea ventriculului drept
d. umplerea ventriculului stâng
e. umplerea circulaţiei mici
În cazul rezistenţelor vasculare sistemice crescute şi prezenţei hipertensiunii arteriale, este indicată administrarea de:
a. vasodilatatoare
b. vasopresoare
c. diuretice
d. beta-blocanţi
e. lichide
În cazulul hipotensiunii arteriale cu rezistenţă vasculară sistemică joasă, se administrează:
a. noradrenalină
b. adrenalină
c. dopamină
d. dobutamină
e. nitroglicerină
Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în următoarele tipuri de șoc:
a. cardiogen
b. hipovolemic
c. septic
d. neurogen
e. anafilactic
Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în următoarele situaţii:
a. şoc hipovolemic
b. insuficienţă adrenală
c. pancreatită acută hemoragică
d. şoc anafilactic
e. durere, anxietate