CS. Structural neuronul include:
A. Dendrite
B. Corp celular
C. Organite celulare specifice
D. Axon
E. Toate de mai sus
CM. Trunchiul cerebral include:
A. Coliculii cvadrigemeni
B. Puntea
C. Bulbul rahidian
D. Corpii striaţi
E. Mezencefalul.
CM. Sistemul nervos realizează următoarele funcții:
A. Legătura între organism şi mediul ambiant
B. Reglarea şi coordonarea funcțiilor celulelor, ţesuturilor, organelor şi sistemelor de organe, menținând homeostazia
C. Integrarea organelor şi sistemelor de organe, unind organismul într-un tot unitar
D. Reglarea stării de veghe şi somn
E. Efectuează fagocitoza în organism
CM. Se disting sinapsele:
A. Axomotore somato-somatice
B. Axosomatice
C. Axodendritice
D. Dendrosomatice
E. Axoaxonale.
CM Topografic toți receptorii pot fi identificaţi ca:
A. Troforeceptori
B. Mecanoreceptori
C. Exteroreceptori
D. Proprioreceptori
E. Interoreceptori.
CM. Receptorii:
A. Culeg informaţii din mediul extern
B. Culeg informaţii din mediul intern
C. Generează impulsuri nervoase
D. Selectează informaţiile culese
E. Realizează reacţii de răspuns.
CM. Funcțional neuronul poate fi:
A. Senzitiv sau aferent
B. Motor sau eferent
C. Intercalar sau conectant
D. Neurosecretor
E. Neuroimunitar
CM. Neuronul poate avea formă:
A. Plată
B. Piramidală
C. Ovală
D. Rotundă
E. Fuziformă.
CM. Axonul are următoarele caractere:
A. Prezintă axoplasmă
B. Conţine neurofibrile
C. Conduce impulsul nervos centripet
D. Este delimitat de axolemă
E. Prezintă la extremitatea distală butoni terminali
CM. Neuronul are următoarele caractere:
A. Poate avea formă stelată, piramidală, rotundă
B. Este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
C. Poate avea mai multe prelungiri
D. Se găseşte numai în interiorul nevraxului
E. Generează şi conduce impulsurile nervoase
CM. Teaca de mielină are următoarele caractere:
A. Este formată de celulele neurogliei
B. Izolează fibra nervoasă de fibrele învecinate
C. Este continuă
D. Asigură nutriţia axonului
E. Este caracteristică fibrelor cu viteză mare de conducere.
CM. Creierul omului se dezvolta din cinci vesicule cerebrale:
A. Myelencephalon - creierul intermediar
B. Metencephalon - cerebelul, puntea
C. Mesencephalon - creierul mijlociu
D. Diencephalon - creierul terminal
E. Telencephalon - bulbul rahidian
CM. Rombencefalul include:
A. Creierul intermediar
B. Metencefalul
C. Creierul anterior
D. Mielencefalul
E. Creierul mijlociu.
CM. Creierul posterior, metencefalul, este constituit din:
A. Bulbul rahidian
B. Pedunculii cerebrali
C. Cerebel
D. Lama cuadrigemenă
E. Punte
CS. Limita dintre măduva spinării şi encefal se află la nivelul:
A. Coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
B. Lamelei terminale
C. Marginii inferioare a orificiului occipital
D. Orificiului vertebrei C - 1
E. Punții Varolio.
CS. Limita inferioară a măduvei spinării la matur se află la nivelul vertebrelor:
A. CVII – CVIII
B. TXII – LI
C. LI – LII
D. LV – SI
E. SIV – SV
CM. La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se localizează:
A. Rădăcinile anterioare
B. Rădăcinile laterale
C. Rădăcinile dorsale
D. Septul median al măduvei
E. Ganglionii spinali
CS. Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali sunt formate de:
A. Dendritele celulelor cornului posterior
B. Dendritele neuronilor ganglionilor spinali
C. Axonii neuronilor pseudounipolari
D. Fibrele cordoanelor posterioare
E. Prelungirile neuronilor motori
CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduva spinării prin:
A. Fisura mediană anterioară
B. Şanţurile laterale
C. Şanţul median posterior
D. Şanţul lateral anterior
E. Şanţul lateral posterior
CS. Corpii neuronilor somatomotori medulari se găsesc în:
A. Coarnele laterale
B. Coarnele posterioare
C. Comisura cenuşie
D. Coarnele anterioare
E. Substanța reticulară medulară
CS. Corpul neuronilor somatosenzitivi medulari se găseşte în:
B. Comisura cenuşie
C. Coarnele anterioare
D. Cordonul posterior
E. Coarnele posterioare
CS. Corpul neuronilor visceromotori este plasat în:
A. Coarnele anterioare
B. Cordonul lateral
C. Coarnele posterioare
D. Jumătatea posterioară a cornului lateral
E. Jumătatea anterioară a cornului lateral
CS. Corpul neuronilor viscerosenzitivi este plasat în:
A. Jumătatea anterioară a cornului lateral
B. Jumătatea anterioară a cordonului lateral
D. Jumătatea posterioară a cordonului lateral
E. Jumătatea posterioară a cornului lateral
CS. Cele 31 perechi de nervi spinali sunt grupate astfel:
A. 8 cervicali, 10 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
B. 12 cervicali, 8 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
C. 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
D. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
E. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 4 sacraţi, 1 coccigian
CS. Ganglionii spinali sunt situaţi:
A. În cornul medular posterior
B. Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
C. Pe rădăcina anterioară a nervului spinal
D. În substanţa albă a măduvei
E. Pe trunchiul nervului spinal
CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine:
A. Dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal
B. Axonii neuronilor somatomotori medulari
C. Axonii neuronilor visceromotori medulari
D. Axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi medulari
E. Axonii neuronilor vegetativi medulari
CS. La om ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul:
A. Toracelui şi abdomenului
B. Abdomenului
C. Toracelui
D. Membrului inferior
E. Membrului superior.
CS. Fundul de sac dural se termină la nivelul vertebrelor:
A. T12
B. L1
C. L2
D. S2
E. Vârful coccisului.
CS. Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei:
A. L1
B. L3
C. L5
D. S1 – S2
E. S3- S 4
CS. Nervul spinal se formează din rădăcinile:
A. Anterioare
B. Laterale
C. Anterioară şi posterioară
D. Posterioare
E. Vegetative.
CS. Substanța albă a măduvei spinării este organizată sub aspect de:
A. Cordoane de fibre nervoase
B. Ganglioni nervoși
C. Plexuri nervoase
D. Conglomerate de neuroni
E. Nuclei motori si senzitivi
CS. Substanța cenușie a măduvei spinării este constituită din:
A. Axonii si dendritele celulelor nervoase
C. Corpurile celulelor nervoase
D. Plexuri nervoase
E. Plexuri vasculare
CS. Dura mater a măduvei spinării:
A. Este ataşată la marginile foramen magnum
B. Se extinde de-a lungul canalului vertebral nu mai jos de nivelul vertebrei sacrate I
C. Înveleşte rădăcinile nervilor spinali
D. Pătrunde în fisura mediană anterioară a măduvei spinării
E. Este înconjurată din exterior de lichidul cerebrospinal din spaţiul epidural
CM. Măduva spinării la adult:
A. Se termină de obicei la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei lombare I
B. E cea mai îngroşată la nivelul vertebrei cervicale inferioare
C. Posedă o fisură mediană anterioară şi un sept median posterior
D. Reprezintă originea fibrelor preganglionare ale tuturor nervilor parasimpatici
E. Este irigată totalmente din arterele vertebrale
CS. Coada de cal este formată din nervii:
A. Toracici şi filum terminale
B. Toracici, lombari şi filum terminale
C. Toracici, lombari şi sacrali
D. Lombari, sacrali şi filum terminale
E. Toracici, sacrali şi filum terminale
CS. Măduva spinării superior continuă cu:
A. Cerebelul
B. Bulbul rahidian
C. Puntea Varolio
D. Pedunculii cerebrali
E. Mezencefalul
CM. Măduva spinării se termină în partea inferioară cu:
A. Lamela terminală
B. Coada de cal
C. Filamentul terminal
D. Conul medular
E. Striațiile medulare
CM. Măduva spinării prezintă la exterior:
A. Sanțul transversal
B. Fisura mediană anterioară
C. Șanțul limitrof
D. Șanțul median posterior
E. Șanțurile laterale anterioare şi posterioare
CM. Măduva spinării prezintă următoarele formațiuni:
A. Intumescenţa cervicală
E. Vezicula neurală
CM. Măduva spinării prezintă la exterior cordoanele:
A. Superioare
C. Inferioare
D. Anterioare
E. Posterioare
CM. Căile medulare ascendente specifice conţin:
A. Doi neuroni
B. Cinci neuroni
C. Trei neuroni
D. Patru neuroni
C. Toate false
CM În coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii se află neuroni:
A. Somatomotori
B. Visceromotori
C. Somatosenzitivi
D. Viscerosenzitivi
E. Intercalari
CM. Formaţia reticulară medulară este localizată în:
A. Vecinătatea substanţei cenuşii
C. Între cornul posterior şi cel lateral
D. Cornul anterior
E. Canalul central
CM. La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se află rădăcinile:
A. Nervilor cranieni
B. Nervilor vegetativi
C. Nervilor spinali
D. Senzitive
E. Anterioare şi posterioare
CM. Nervul spinal conține fibre nervoase:
A. Somatomotore
B. Senzitive
C. Asociative scurte
D. Asociative lungi
E. Comisurale
CM. În secțiune transversală substanța cenușie a măduvei spinării prezintă:
A. Coarnele posterioare
B. Coarnele inferioare
C. Ganglionii spinali
D. Coarnele ventrale
E. Plexul coroid
CM. Pe o secțiune transversală a măduvei spinării se disting:
A. Substanța albă
B. Substanța neagră
C. Canalul central
D. Apeductul cerebral
E. Cisterna terminală
CM. Coarnele anterioare ale substanței cenușii din măduva spinării conțin nucleii:
A. Toracic
B. Anterolateral si posterolateral
C. Cordonului posterior
D. Central
E. Anteromedial şi posteromedial
CM. Substanța cenușie a coarnelor posterioare conține:
A. Substanța gelatinoasă
B. Nucleul toracic
C. Nucleul lombar
D. Zona spongioasă
E. Nucleul simpatic
CM. Coarnele laterale ale substanței cenușii a medulei spinale conțin nuclei:
A. Motori
B. Senzitivi
C. Vegetativi simpatici
D. Vegetativi parasimpatici
E. Laterali
CM. Învelișurile măduvei spinării sunt:
A. Pahimeningele
B. Teaca Henle
C. Teaca mielinică
D. Arahnoida
E. Pia mater
CM. Leptomeningele include:
A. Dura mater
B. Arahnoida
C. Tunica fibroasă
D. Pia mater
E. Intima
CM. Lichidul cefalorahidian se conține în:
A. Ventriculul terminal al măduvei spinării
B. Spațiul epidural
C. Spațiul subarahnoidian
D. Canalul central
E. Fundul de sac subdural
CM. Spaţiile intermeningiene ale măduvei spinării sunt:
A. Epicranian
B. Epidural
C. Subdural
D. Arahnoidian
E. Subarahnoidian
CM. Măduva spinării se fixează în sacul meningeal prin:
A. Ligamentele denticulate
B. Septul longitudinal posterior ce unește pia mater cu arahnoida în plan sagital
C. Țesutul celulo-adipos și plexul venos al spațiului epidural
D. Existenţa spațiului subarahnoidian
E. Presiunea negativă din canalul vertebral
CM. Pia mater spinală:
A. Este separată de măduva spinării printr-un spaţiu
B. Conţine foarte multe vase sangvine
C. E înconjurată de lichid cerebrospinal
D. Se extinde în regiunea encefalului
E. Formează ligamentele denticulate
CM. Nervii spinali:
A. Sunt trunchiuri nervoase formate din 2 rădăcini
B. Pornesc de la măduva spinării
C. Conţin numai fibre motorii
D. Conţin numai fibre senzitive
E. Conţin fibre motorii, senzitive şi simpatice preganglionare
CM. Nervul spinal:
A. Lansează 3 sau 4 ramuri
B. Se împarte doar în 2 ramuri
C. Are ramura anterioară, posterioară şi meningeală
D. Ramurile lui conţin doar fibre senzitive
E. Ramurile lui conţin doar fibre motorii
A. Se formează prin contopirea rădăcinilor anterioare şi posterioare.
B. Iese prin orificiul intervertebral.
C. Conţine fibre nervoase senzitive şi motorii
D. Sunt 32 perechi.
E. Are ramuri anterioare si posterioare
CM. Localizarea ganglionului spinal:
A. În canalul vertebral
B. În spatiul subdural spinal
C. La nivelul orificiului intervertebral
D. De-a lungul nervului spinal
E. Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
CS. Puntea face parte din:
A. Prosencephalon
B. Myelencephalon
C. Metencephalon
D. Mesencephalon
E. Diencephalon
CS. În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
A. V, VI, VII
B. III, VI, VII
C. III, IX, X
D. IX, X, XI
E. V, VII, IX
CM. Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
B. Marginii inferioare a punții
C. Adeziunii intertalamice
D. Orificiului occipital mare
E. Orificiului vertebrei CI
CM. Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni:
A. Pedunculi cerebrali
B. Piramidele bulbare
C. Tuberculi cuneaţi
D. Tuberculi mamilari
E. Olivele
CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
A. șanțuri laterale
B. șanțul terminal
C. Fisura longitudinală
D. Fasciculul cuneat
E. Piramidele
CM. In bulbul rahidian se localizează centrii:
A. Olfactiv
B. Vizual
C. Respirației
D. Acustic
E. Circulației sangvine
CM. În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
A. XI
B. V
C. X
D. IX
E. XII
CM. În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
A. X
B. IX
C. VII
D. V
CM. În medulla oblongata se află nucleii:
A. Salivator inferior
B. Salivator superior
C. Ambiguu
D. Al tractului solitar
E. Motor al nervului trigemen
CM. Puntea:
A. Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
B. Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii punţii
C. Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
D. E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
E. Conţine continuarea lemniscului medial.
CM. Următorii nuclei se află în punte:
A. Motor al nervului facial
B. Oculomotor
C. Spinal sau descendent al nervului trigemen
D. Abducens
E. Salivator inferio
CS. Cerebelul este situat:
A. În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
B. În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
C. În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
D. În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
E. În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
CS. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
A. Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
B. Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
C. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
D. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
E. Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
CS. Cerebelul este legat de bulb prin:
A. Fibre aferente
B. Fibre eferente
C. Pedunculii cerebeloşi mijlocii
D. Pedunculii cerebeloşi inferiori
E. Pedunculii cerebeloşi superiori.
CS. Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
A. Substanţa albă la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
B. Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
C. Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
D. Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
E. Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje
CS. Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:
A. Diencefalul
B. Mielencefalul
C. Mezencefalul
D. Prozencefalul
E. Puntea
CS. Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
A. Substanța neagră
B. Nucleul Iacubovici
D. Puntea Varolio
E. Creierul intermediar
CS. Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea:
A. Prozencefalului
B. Mezencefalului
C. Rombencefalului
D. Diencefalului
E. Emisferelor cerebrale
CS. Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:
A. Canalul central
B. Apertura median
C. Aperturile laterale
D. Apeductul creierului
E. Orificiile interventriculare
CS. Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:
A. Apeductul Sylvius
B. Orificiul Magendie
C. Orificiile Monro
D. Plexurile coroide ale ventriculului IV
E. Plexurile coroide ale ventriculului III
CS. Apeductul Sylvius face legătura între:
A. Ventriculul IV şi canalul ependimar
B. Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
C. Ventriculii laterali şi ventriculul III
D. Ventriculii III şi IV
E. Ambii ventriculi laterali
CS. Nucleul tractului solitar este comun pentru nervii:
A. V - VI - VII
B. VII - VIII - IX
C. VII - IX - X
D. IX - X - XI
E. X - XI – XII
CM. Cerebelul prezintă următoarele formațiuni:
A. Emisfere cerebeloase
B. Pedunculi cerebeloși
C. Pedunculi cerebrali
D. Vermisul
E. Şanțul bazilar
CM. Din nucleii cerebeloși fac parte:
A. Nucleul emboliform
B. Nucleul roșu
C. Nucleul dințat
D. Substanța neagră
E. Nucleul globos
CM. Ventriculul IV al encefalului comunica cu:
A. Spațiul subdural
B. Spațiul subarahnoidian
C. Canalul central al medulei spinale
D. Ventriculele laterale
E. Ventriculul III.
CM. Ventriculul IV al encefalului conține:
A. Lichid seros
B. Lichid tisular
C. Plexul coroid
D. Plexuri venoase
E. Lichid cefalorahidian
CM. Pereții ventriculului IV se constituie din:
A. Vălul medular superior
B. Fosa romboidă
C. Fastigiu
D. Vălul medular inferior
E. Pedunculii cerebeloși inferiori
CM. Tavanul ventriculului IV se formează din:
A. Pedunculii cerebrali
B. Pedunculii cerebeloși superiori
C. Vălul medular inferior
D. Vălul medular superior
E. Piramidele bulbare
CM. Fosa romboidă este constituită de:
A. Viermele cerebelos
B. Puntea Varolio
C. Pedunculii cerebrali
D. Faţa dorsală a bulbului rahidian
E. Faţa anterioară a medulei oblongate
CM. In trigonul superior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
A. III
E. XI
CM. In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor cranieni:
A. IV
B. VI
D. VIII
CM. In trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
C. VI
D. X
CM. Substanța cenușie a fosei romboide formează la nivelul trigonului inferior nucleii nervilor cranieni:
A. V
C. XII
E. VIII
CM. Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt:
A. Nucleul talamic
B. Nucleul tractului spinal
C. Nucleul pontin
D. Nucleul ambiguu
E. Nucleul tractului mezencefalic
CM. Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
A. Nucleul visceromotor
B. Nucleul salivator superior
C. Nucleul salivator inferior
D. Nucleul motor
E. Nucleul pontin
CM. Nucleii salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni:
B. VII
C. VIII
E. X
CM. Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
A. Nucleul tractului mezencefalic
C. Nucleul dorsal al nervului vag
D. Nucleul ventrolateral
E. Nucleul lacrimal
CM. Nervul glosofaringian are în fosa romboidă nucleii:
A. Nucleul dorsal
B. Nucleul ambiguu
C. Nucleul tractului spinal
D. Nucleul tractului solitar
E. Nucleul salivator inferior.
CM. Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
A. Nucleul cohlear ventral
B. Nucleul cohlear dorsal
C. Nucleul vestibular medial
D. Nucleul vestibular central
E. Nucleul vestibular lateral.
CM. Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
A. Nucleul pontin
B. Nucleul tractului solitar
C. Nucleul ambiguu
D. Nucleul dorsal
E. Nucleul spinal.
CS. Tectul mezencefalului este format din:
A. Corpii geniculaţi laterali
B. Coliculii superiori
C. Lama cvadrigemenă
D. Tuberculii mamilari
E. Coliculii inferiori.
CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
C. V
D. VII
E. III
CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
A. IX
E. X.
CM. Mezencefalul este constituit din:
A. Mielencefal
B. Tect
C. Metencefal
CM. Pe o secțiune transversală pedunculii cerebrali prezintă:
A. Vârful pedunculului
B. Tegmentul mezencefalic
C. Baza pedunculului
D. Masele laterale
E. Substanța neagră.
CM. Substanța cenușie a mezencefalului este organizată sub aspect de:
A. Nucleu caudat
B. Nucleu roșu
C. Nucleu ambiguu
D. Nucleu vegetativ parasimpatic
E. Nuclei ai nervilor cranieni III şi IV.
CM. În mezencefal sunt depistate formaţiunile:
A. Lemniscul medial
B. Fibrele frontopontine
C. Lemniscul lateral
D. Nucleul roşu
E. Corpul geniculat medial
CM. Fosa interpedunculară:
A. Conţine substanţa perforată posterioară
B. Reprezintă locul prin care apare nervul abducens (VI)
C. Este delimitată lateral de pedunculii cerebeloşi superiori
D. Este o parte a mezencefalului
E. Este parte a diencefalului.
CS. Diencefalul este situat:
A. Deasupra cerebelului şi sub emisferele cerebrale
B. Deasupra trunchiului cerebral şi sub cerebel
C. În continuarea trunchiului cerebral şi sub emisferele cerebrale
D. Deasupra măduvei spinării şi sub emisferele cerebrale
E. Sub emisferele cerebrale şi înaintea trunchiului cerebral.
CS. Diencefalul este format din:
A. Talamus, metatalamus, hipotalamus
B. Talamus, epitalamus, hipotalamus, neurohipofiză
C. Talamus, metatalamus, hipofiză, hipotalamus
D. Talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus
E. Talamus, corpi geniculaţi, epifiză, hipotalamus.
CS. Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?
A. Lobul posterior al pituitarei
B. Corpii mamilari
C. Genu corporis callosi
D. A + B
E. Pedunculii cerebrali.
CS. Hipotalamusul este controlat de:
A. Talamus
B. Trunchiul cerebral
D. Scoarţa emisferelor cerebraie
E. Nucleii bazali.
CS. Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
A. Ventrală
B. Dorsală
C. Antero-superioară
D. Postero-inferioară
E. Laterală
CS. Subtalamusul este localizat:
A. Medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
B. Ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
C. Medial de hipotalamus
D. Anterior de lamina terminalis
E. Lateral de capsula internă
CS. Prin orificiul Monro comunică:
A. Plexurile coroide cu ventriculul III
B. Ventriculele laterale cu ventriculul III
C. Ventriculele III şi V
D. Ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
E. Ventriculele laterale cu ventriculul IV
CS. Plafonul ventriculului III este format de:
A. Fornix
B. Corpus callosum
C. Ependimă
D. Pânza coroidă
E. Talamus
CS. Tela choroidea a ventriculului III:
A. Constă dintr-un strat dublu de pia
B. Formează planşeul ventriculului III
C. Constă dintr-un strat dublu de ependimă
D. Se află între corpul calos şi fornix
E. Se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
799. CM. Diencefalul este constituit din:
A. Lama cuadrigemenă
B. Regiunea talamică
C. Ventriculul IV
D. Hipotalamus
E. Ventriculul III
CM. Regiunea talamică a creierului intermediar include:
A. Hipotalamusul
B. Metatalamusul
C. Metencefalul
D. Talamusul
E. Epitalamusul
CM. Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice:
A. Aripile
B. Pulvinarul
D. Tuberculul anterior
E. Feţele medială şi dorsală
CM. Nucleii talamusului prezintă, sub aspect funcțional:
A. Centri subcorticali motori
B. Centri vegetativi
C. Relee ale cailor conductoare senzitive
D. Centri subcorticali senzitivi
E. Centri subcorticali senzoriali
CM. Metatalamul este constituit din:
C. Corpul calos
D. Corpii geniculaţi mediali
E. Genunchiul capsulei interne
CM. Epitalamusul înglobează formațiunile:
A. Hipofiza
B. Epifiza
C. Comisura cerebrală anterioară
D. Habenulele
E. Comisura habenulară
CM. Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamului prezintă:
A. Centri subcorticali olfactivi
B. Centri subcorticali ai auzului
C. Relee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
D. Centri gustativi
E. Centri vegetativi
CM. Celule neurosecretoare hipotalamice se afla in:
A. Nucleul paraventricular
B. Nucleul supraoptic
C. Nucleul ventromedial
D. Nucleul infundibular
E. Nucleii corpilor mamilari
CM. Hipotalamusul este un centru de integrare a:
A. Sistemului limbic
B. Formației reticulare
C. Sistemului nervos parasimpatic
D. Sistemului nervos simpatic
E. Glandelor endocrine
CM. In componenţa hipotalamusului intră:
A. Tractul olfactiv
B. Tractul optic
C. Chiasma optică
D. Tuber cinereum şi infundibulum
E. Corpii mamilari
CM. Următoarele structuri fac parte din subtalamus:
A. Nucleul subtalamic (corpul lui Luys)
B. Fasciculul lenticular
C. Fasciculul mamilotalamic
D. Fasciculul subtalamic
E. Zona incertă.
CM. Căile de comunicare a ventriculului III sunt:
A. Canalul central al măduvei spinării
B. Aperturile laterale (Luschka)
C. Orificiile interventriculare
D. Apeductul Silvius
E. Apertura mediană (Magendi)
CM. Ventriculul cerebral III are pereții:
A. Mediali
B. Laterali
C. Sagital
D. Superior
E. Inferior
CS. Corpul striat:
A. Are conexiuni bidirecţionale cu amigdala
B. E de provenienţă diencefalică
C. Include nucleul amigdalian şi nucleus acumbens
D. Include nucleii caudat şi lentiform
E. Include nucleul amigdalian şi lentiform
CS. Capsulele externă şi internă:
A. Sunt separate prin claustrum
B. Sunt separate prin nucleul lentiform
C. O parte din fibrele lor provine din comisura posterioară
D. Sunt separate prin nucleul caudat
E. Sunt separate prin nucleul amigdalian
CS. Nucleul caudat se separă de globul palid prin:
A. Capsula extremă
B. Capsula externă
C. Capsula internă
D. Comisura mare a creierului
E. Comisura anterioară
CS. Nucleul lentiform se separă de talamus şi nucleul caudat prin:
A. Centrul semioval
B. Corpul calos
D. Capsula externă
E. Fornix
CS. Capsula internă se localizează:
A. Între nucleul caudat şi talamus şi nucleul lentiform
B. Între nucleul caudat şi nucleul lentiform
C. Între talamus şi putamen
D. Între talamus şi nucleul lentiform
E. Între talamus şi globul palid
CS. Ventriculele cerebrale laterale comunică cu ventriculul III prin:
A. Apeductul cerebral
B. Orificiile interventriculare
C. Apertura mediană
D. Aperturile laterale
E. Canalul central.
CM. Nucleii bazali ai emisferelor cerebrale sunt:
A. Nucleus ambiguus
B. Corpus amygdaloideum
C. Pulvinar thalami
D. Nucleus caudatus
E. Nucleus lentiformis
CM. Nucleul lentiform:
A. Are o porţiune laterală (globul palid) şi alta medială mai întunecată (putamen)
B. E separat complet de nucleul caudat
C. Constituie o parte a sistemului extrapiramidal
D. Trimite fibre spre substanţa neagră şi nucleul roşu
E. Se află lateral de capsula internă.
CM. Corpul striat este constituit din:
A. Thalamus opticus
B. Nucleus caudatus
C. Globus palidus
D. Claustrum
E. Putamen.
CM. Nucleul caudat prezintă următoarele structuri:
A. Baza
B. Corpul
C. Vârful
D. Coada
E. Capul.
CM. Nucleul lentiform este format din:
A. Capsula externă
B. Putamen
C. Corpul amigdaloidian
D. Globul palid medial
E. Globul palid lateral
823. CM. Ventriculul lateral prezintă următoarele porțiuni:
A. Corpul
B. Cornul anterior
C. Cornul inferior
D. Cornul superior
E. Cornul central.
824. CM. Ventriculele laterale ale encefalului conțin:
A. Lichid tisular
B. Lichid cefalorahidian
E. Rețele vasculare miraculoase.
CS. În masa emisferei cerebrale se află:
A. Ventriculul III
B. Ventriculul IV
C. Ventriculul lateral
D. Spatiul subarahnoidian
E. Apeductul cerebral.
CS. Fisura interemisferică separă:
A. Numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
B. Lobul frontal de cel parietal
C. Lobul frontal de cel temporal
D. Cele 2 emisfere cerebrale
E. Numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
CS. Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
A. Diencefal
B. Emisferele cerebeloase
C. Trunchiul cerebral
D. Emisferele cerebrale
E. Ganglionii bazali.
CS. Lobulul cuneus aparține lobului:
A. Frontal
B. Occipital
C. Temporal
D. Insular
E. Parietal.
CM. Emisferele cerebrale sunt brăzdate de şanţuri care delimitează pe feţele lor lobii:
A. Hipocampic
C. Precentral
D. Frontal
E. Lobus insularis.
CM. Emisferele cerebrale sunt unite prin:
A. Epitalamus
B. Comisura albă anterioară
C. Meninge
D. Corpul calos
E. Hipotalamus.
CM. Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
A. Şanţul lateral Sylvius
B. Şanţul central Rolando
C. Girusul precentral
D. Şanţul calcarin
E. Girusul auricular.
CM. Telencefalul este format din:
A. Emisferele cerebeloase
B. Emisferele cerebrale
C. Comisura mare a creierului
D. Puntea creierului
E. Pedunculii cerebrali
CM. Emisferele mari ale creierului prezintă şanţurile:
A. Anterior
B. Central
C. Lateral
D. Posterior
E. Parieto-occipital.
CM. Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de:
A. Șanțul frontal superior
B. Fisura longitudinală
C. Șanțul precentral
D. Șanțul lateral
E. Șanțul central.
CM. Emisferele mari ale encefalului prezintă lobii:
A. Intraparietal
B. Insular
D. Orbital
E. Occipital.
CM. Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de:
A. Șanțul postcentral
B. Șanțul lateral
D. Șanțul central
E. Șanțul intraparietal.
CM. Emisfera mare a creierului prezintă polii:
A. Superior
B. Frontal
C. Terminal
D. Temporal
E. Occipital
CM. Emisferele cerebrale prezintă:
A. Faţa dorsolaterală
B. Faţa posterioară
C. Polul occipital
D. Polul inferior
E. Faţa medială
CM. Gyrus fornicatus constă din:
A. Lobulul paracentral
B. Circumvoluţiunea corpului calos
C. Circumvoluţiunea lingvală
D. Circumvoluţiunea parahipocampală
E. Fornix.
CM. Gyrus precentralis:
A. Se află în lobul frontal
B. Reprezintă numai aria motorie a cortexului cerebral
C. Conţine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis
D. În porţiunea sa inferioară conţine conexiuni neurale cu partea inferioară a corpului
E. Conţine celule piramidale gigantice Betz.
CM. La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
A. Corpul calos
C. Comisura albă posterioară
D. Trigonul cerebral
E. Toate de mai sus.
CM. Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă șanțurile:
A. Sulcus precentralis
B. Sulcus parahyppocampalis
C. Sulcus frontalis lateralis
D. Sulcus intraparietalis
E. Sulcus temporalis inferior
CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa inferioară circumvoluțiunile:
A. Gyrus rectus
B. Gyrus cinguli
C. Gyrus occipitotemporalis medialis
D. Gyri orbitales
E. Lobulus paracentralis
CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală circumvoluțiunile:
A. Lobulus paracentralis
B. Lobulus parietalis superior
C. Gyrus angularis
D. Gyrus parahippocampalis
E. Gyrus frontalis superior.
845. CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală șanțurile:
A. Sulcus postcentralis
B. Sulcus supramarginalis
C. Sulcus temporalis inferior
D. Sulcus frontalis inferior
E. Sulcus occipitalis transversus.
CS. Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
B. Circumvoluțiunea centrală posterioară
C. Lobulul parietal superior
D. Lobulul parietal inferior
E. Circumvoluțiunea angulară.
CS. Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
A. Circumvoluțiunea frontală superioară
B. Circumvoluțiunea centrală anterioară
C. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
D. Lobulul paracentral
E. Lobulul parietal superior.
CS. Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
A. Circumvoluțiunea centrală posterioară
B. Circumvoluțiunea frontală inferioară
C. Circumvoluțiunea temporală superioară
D. Circumvoluțiunea temporală inferioară
E. Corpii geniculați mediali.
CS. Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
A. Circumvoluțiunea centrală anterioară
B. Circumvoluțiunea temporală superioară
D. Circumvoluțiunea frontală inferioară
E. Circumvoluțiunea lingvală.
CS. Centrul lui Broca se găseşte în girusul:
A. Frontal superior
B. Frontal mijlociu
C. Frontal inferior
D. Frontal ascendent
E. Temporal superior.
CS. Ariile auditive sunt situate:
A. În toată zona somestezică
B. În girusul precentral
C. În lobul occipital
D. În girusul temporal superior
E. În girusul hipocampic.
CS. Aria motorie principală se găseşte în lobul:
A. Temporal
B. Limbic
C. Parietal
D. Occipital
E. Frontal.
CM. Nucleul analizatorului motor se localizează în:
A. Lobulul parietal superior
B. Lobulul paracentral
C. Circumvoluțiunea frontală medie
D. Circumvoluțiunea precentrală
CM. Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi proprioceptive se află în:
A. Circumvoluțiunea precentrală
B. Circumvoluțiunea frontală superioară
D. Circumvoluțiunea postcentrală
E. Lobulul paracentral.
CM. Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în:
A. Circumvoluțiunea frontală inferioară
B. Lobul occipital
C. Circumvoluțiunile orbitale
D. Zona șanțului calcarin
E. Pintenul de cocoş.
CM. Sistemul limbic este implicat în funcţia:
Olfactivă
B. Stereognoză
C. Sexuală
D. Reglarea aportului alimentar
CM. Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă:
A. Nucleii cohleari din rombencefal
B. Corpul geniculat medial
C. Lemniscul medial
D. Gyrus temporalis superior
E. Braţul anterior al capsulei interne.
CS. Corpul calos este constituit din fibre nervoase:
A. De proiecție
B. Asociative
C. Comisurale
CM. Substanța albă a emisferelor cerebrale formează:
A. Nuclei bazali
B. Comisura piramidelor
C. Comisura mare a encefalului
D. Comisura anterioară
E. Capsula externă.
CM. Substanţa albă a emisferei cerebrale conţine următoarele tipuri de fibre:
A. De asociaţie
B. Cerebeloase
D. Reticulare
E. De proiecţie.
CM. Substanța cenușie a emisferelor cerebrale se organizează sub aspect de:
A. Ganglioni vegetativi
B. Nuclei bazali
C. Nuclei subcorticali
D. Nuclei cerebeloși
E. Cortex cerebral.
CM. Fornixul encefalului prezintă următoarele formațiuni:
A. Bolta
C. Brațul anterior
D. Columnele (stâlpii anteriori)
E. Pedunculii (stâlpii posteriori).
CM. Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizează în:
A. Capsula internă
C. Cordonul lateral
E. Comisura albă.
CM. Corpului calos i se disting următoarele porțiuni:
A. Ciocul
B. Brațul anterior
C. Trunchiul
D. Ramurile laterale
E. Lamela terminală.
CM. Capsula internă este constituită din fibre:
A. Asociative
B. De proiecție
C. Ale cailor descendente
D. Comisurale
E. Ale cailor ascendente.
CM. Capsula internă prezintă următoarele porțiuni:
A. Genunchiul
B. Cotul
D. Corpul
E. Brațul posterior.
CS. Arahnoida se caracterizează prin:
A. Este situată la exterior de pahimeninge
B. Delimitează spațiul epidural
C. Participă la formarea plexurilor vasculare
D. Formează granulații arahnoidiene
E. Pătrunde în șanțurile şi scizurile creierului.
CM. Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui:
A. În secțiune transversală ca regulă au formă triunghiulară
B. Pereții lor prolabează
C. În componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
D. În lumenul lor pot fi septuri şi trabecule care reglează direcția sângelui
E. Comunică cu lacunele laterale.
CM. Vasculara encefalului (pia mater) posedă următoarele particularități:
A. Pătrunde în șanțurile şi scizurile creierului
B. În țesutul nervos delimitează spatţile perivasculare şi pericelulare (Robin-Virchow)
C. Împreună cu vasele sangvine participă la formarea plexurilor coroide
D. Delimitează spațiul subdural
E. Delimitează spațiul epidural.
CM. Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:
A. Se scurge in sinusurile pahimeningelui
B. Umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
C. Se produce in mod normal in cantitatea de 500 - 550 ml nictimeral
D. Circulă datorită presiunii hidrostatice
E. Din spațiul subarahnoidian prin orificiul Magendie şi Luschka se scurge în ventriculul III.
CM. Licvorul cerebrospinal:
A. Se produce în special în ventriculele laterale
B. Trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculului IV
C. Reintră în circulaţie în special prin sinusul sigmoidian
D. Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plazma sângelui
E. Trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular
872. CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
A. Măduva spinării
B. Bulb
D. Nucleii bazali
E. Talamus.
CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
A. Cornul medular anterior
B. Ganglionul spinal
C. Cornul medular posterior
D. Cornul medular lateral
E. Bulb.
CM. Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
A. Sistemul circulator
B. Sistemul osteoarticular
C. Sistemul respirator
D. Sistemul muscular
E. Viscerele abdominale.
CS. Calea corticospinală conduce:
A. Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
B. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
C. Motilitatea involuntară
D. Motilitatea voluntară
E. Sensibilitatea epicritică.
CM. Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:
A. Piramidal direct
B. Corticobulbare
C. Piramidal încrucişat
D. Reticulospinal
E. Corticonuclear.
CM. Calea extrapiramidală cuprinde următoarele fascicule:
A. Olivospinal
B. Vestibulospinal
C. Rubro-nigro-spinal
D. Corticobulbar
E. Reticulospinal.
