Fibre musculare cu stratificare în masele fecale se întâlnesc:
la persoane sănătoase
la inflamaţia peretelui intestinal
in hemoragii
în ulcer a peretelui intestinal
în insuficienţa fermentativă
Fibre musculare fără stratificare în fecale se întâlnesc:
inflamaţia peretelui intestinal
în hemoragii
Conţinut mărit de amidon în masele fecale preponderent se determină în patologia:
stomacului
intestinului subţire
intestinului gros
pancreasului
vezicii biliare
Greaţa este un act reflex legat cu excitarea:
nervului vag
nervului recurent
nervului frenic
nervului facial
nervului trigemin
Peristaltismul macroundular sonor ce apăre la auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre
ocluzie mecanică a intestinului
perforaţia ulcerului
atonia intestinului
stenoza decompensată a antrului
peritonită fibrinoasă
Pentru care maladie este caracteristic semnul radiologic de „nişă"?
gastrita tip A
ulcer gastric
neoplasm gastric
gastrita tip B
gastrita tip C
Pentru ce afecţiune sunt caracteristice dureri permanente în regiunea epigastrică?
gastrită cronică
duodenită cronică
colecistită calculoasă
boala ulceroasă fără complicaţii
cancer gastric
Pentru ce afecţiuni sunt caracterisitce dureri sezoniere?
hepatită
gastrită
ulcer duodenal
cancer esofagian
Nivelul pH (bazal) în conţinutul gastric este normal :
1,6 - 2,0
0,0
0,5-1,0
2,0-4,0
5,0-7,0
In caz de aparitie a hemoragiei din ulcer duodenal:
durerea existentă brusc se intensifică
durerea existentă dispare sau se micşorează
apare senzaţia de amarăciune în gură
dureri iradiează în regiunea lombar
dureri iradiează în regiunea precordială
În ce cazuri este necesar de a efectua FEGDS pentru a exclude caracterul malign al ulcerului?
gastrita atrofică
anemie perniţioasă
ulcerul duodenal
ulcerul gastric de dimensiuni mari
gastroduodenita erozivă
Metoda de baza care determina diagnosticul corect al bolii ulceroase este:
examinarea clinica a pacientului
metoda radiologica
fibrogastroduodenoscopia
ultrasonografia abdominala
examinarea clinica cu efectuarea fibrogastroduodenoscopiei
Testul respirator pentru determinarea Helycobacterului Pyloric determina:
descompunerea ureei marcate sub actiunea ureazei produse de Helycobacterul Pylori pană la CO2 si apă
descompunerea albuminei sub actiunea proteazei produse de Helycobacterul Pylori pana la CO2 si apa
descompunerea mucinei sub actiunea mucinazei produse de Helycobacterul Pylori pana la CO2 si apa
prezenta ADN-ului Helycobacterului Pylori
prezenta Anticorpilor IgG circulanti
Enumirați tipuri de durere de cauza intestinală:
colica intestinală
ileus (mechanic sau dinamic/reflex)
enterocolita acută
Neo colon
disbioza intistinală
Durerea în perforație intestinală poate fi determinată de patologia?
apendiculară
diverticulară
intestinală (cancer, b. Crohn, colita ulceroasă)
enterocolita
diarea călătorului
Durerile colicative frecvent sunt asociate cu?
tulburări de tranzit
meteorizm
gargaument intestinal
diaree sangvinolentă
febră
Pentru vîrsta înaintată sunt caracteristice următoarele afecțiuni ale intestinului:
cancer de colon
sindrom de constipație a vîrstnicului
apendicită acută
ischemia intestinală prin ATS mezenterică
gastroenterite estivale
Constipația cronică apare din cauza?
alimentației neraționale
etilismului cronic
alimentației hipercalorice săracă în fibre alimentare
la nou-născuți
sedintarism
Caracteristica faciesului în afecțiunile intestinale sunt?
facies peritoneal (Hipocratic)
facies stomacal
facies zygomatic
facies tumoral
facies duodenal
Care sunt obiectivele palpării superficiale a abdomenului?
aprecierea dimensiunii organelor abdomenale palpabile
palparea mobilității organelor abdomenale
delimitarea formațiunilor de volum
aprecierea sensibilității peretelui abdominal
determinarea volumului organelor abdominale
Care sunt obiectivele palpării profunde a abdomenului?
aprecierea punctelor dureroase
Care sunt punctele apendiculare?
punctul Desjarden
punctul piloric
punctul Mac Burney
punctul Morris
punctul Lanz
Caracteristica durerilor abdominale?
pulsative
apăsătoare
crampe abdominale
torsiuni sau sfîșieri
au apariție spontană
Percuția a abdomenului pune în evidiența
dimensiunea și consistența organelor
prezența de lichid sau aer în abdomen
prezența formațiunelor de volum
participarea organelor în actul de respirație
culoarea tegumentelor
Inspecția peretelui abdominal poate reliefa?
prezența colateralelor
prezența vergeturilor
prezența cicatriciilor postoperatorii
spasmul musculaturii
sensibilitatea abdomenului
Eructatie cu miros fetid din gura este caracteristică pentru:
gastrita acută
hiperclorhidrie
cancerului gastric cu ahilie
dilatarea pronunţată a stomacului
esofafita catarală
Eructatia amara se depisteaza în:
stenoza esofagului
stenoza pilorului
refluxul duodeno-gastral
colecistita cronică cu reflux
gastrita hiperacidă
Dispariţie poftei de mîncare (anorexie), mai des se întîlneste în:
hepatita cronică
esofagita
isterie
În care din cazurile de mai jos numite se întîlneşte eructaţia:
psihoneuroza
boala ulceroasă
hepatita cronica
colon iritabil
Pofta de mîncare la bolnavii cu boala ulceroasa este:
marită (bulemia)
frica fața de mîncare (citofobia)
perversia poftei de mîncare
aversiune fata de carne
aversiune fata de fructe