Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii

Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

In actiunea penala sarcina probei apartine in principal [blank_start]procurorului[blank_end], iar in actiunea civila, [blank_start]partii civile[blank_end] ori, dupa caz, [blank_start]procurorului[blank_end] care exercita atiunea civila in cazul in care [blank_start]persoana vatamata[blank_end] este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa.

Cine beneficiaza de prezumtia de nebinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia, si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare?

In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe, din oficiu ori la cerere:

In cursul judecatii, instanta administreaza probe la cererea procurorului, a persoanei vatamate sau a partilor si, in mod subsidiar, din oficiu, atunci cand considera necesar pentru formarea convingerii sale.

In cursul judecatii, instanta administreaza probe la cererea:

Cererea privitoare la administrarea unor probe formulata in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii se admite ori se respinge, fara existenta obligatiei de a motiva aceasta admitere sau respingere din partea organelor judiciare.

Nu este oprit a se intrebuinta promisiuni si indemnuri in scopul obtinerii de probe, iar atunci cand este absolut necesar se pot intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere pentru obtinerea de probe.

Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminiti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdictia se aplica chiar daca persoana ascultata isi da consimtamantul cu privirea la utilizarea unei asemenea metode sau tehinici de ascultare.

Este interzis [blank_start]organelor judiciare penale[blank_end] sau altor persoane care actioneaza [blank_start]pentru acestea[blank_end] sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul [blank_start]obtinerii de probe[blank_end].

Probele derivate din probele obtinuite prin tortura pot fi folosite in procesul penal:

Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.

Nulitatea actului prin care s-a dispus ori autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.

Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod.

Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse [blank_start]liberei aprecieri[blank_end] a organelor judiciare in urma evaluarii [blank_start]tuturor probelor[blank_end] administrate in cauza.

In luarea deciziei asupra [blank_start]existentei infractiunii[blank_end] si a [blank_start]vinovatiei inculpatului[blank_end] instanta hotaraste motivat, cu trimitere la [blank_start]toate probele[blank_end] evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca a acuzatia a fost dovedita dincolo de [blank_start]orice indoiala rezonabila.[blank_end]

Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati.

Ori de cate ori persoana audiata nu intelege, nu vorbeste sau nu se exprima bine in limba romana, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de parti ori persoana vatamata, dintre interpretii autorizati, potrivit legii.

In situatia unei urgente sau daca nu se poate asigura un interpret autorizat audierea poate avea loc in prezenta oricarei persoane care poate comunica cu cel ascultat.

Daca, in timpul audierii unei persoane, aceasta prezinta semne vizibile de [blank_start]oboseala excesiva[blank_end] sau [blank_start]simptomele unei boli[blank_end] care ii afecteaza [blank_start]capacitatea fizica ori psihica[blank_end] de a participa la ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultarii si, daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic.

Ce conditii trebuiesc a fi indeplinite pentru ca persoana aflta in detentie sa poata fi audiata la locul de detinere prin videoconferinta:

Ascultarea persoanei la locul de detinere in conditiile de asistenta obligatorie, ascultarea nu poate avea loc decat in prezenta avocatului la locul de detinere.

Intrebarile referitaoare la persoana suspectului sau inculpatului se repeta la audierile ulterioare:

Pot fi audiate in calitate de martor si persoanele care au intocmit procese-verbale in temeiul art 61 si art 62

Statutul de martor amenintat este acordat de organul judiciar competent martorului a carui viata, integritate corporala, libertate, bunuri sau activitatea profesionala a sa sau a unuia din membrii familiei sale:

Procurorul dispune aplicarea unei masuri de protectie a martorului din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre parti sau a unui subiect procesual principal.

In cazul aplicarii masurilor de protectie referitoare la protectia datelor martorului [blank_start]prin acordarea unui pseudonim[blank_end] si audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent prin intermediul [blank_start]mijloacelor audiovideo[blank_end], [blank_start]declaratia martorului[blank_end] nu va cuprinde adresa reala sau datele sale de identitate, acestea fiin consemnate intr-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta, in conditii de confidentialitate.

Procurorul dispune acordarea statului de martor amenintat si aplicarea masurilor de protectie, care se pastreaza in conditii de confidentialitate:

Procurorul nu are obligatia de a verifica, la intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care au determinat luarea masurilor de protectie, iar in caz contrar dispune, prin ordonanta motivata, incetarea acestora.

Masurile privitoare la protectia martorului se mentin pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat.

Daca starea de pricol a aparut in cursul procedurii de camera preliminara, [blank_start]judecatorul de camera preliminara[blank_end], [blank_start]din oficiu[blank_end] sau la sesizarea [blank_start]procurorului[blank_end], dispune masurile de proectie prevazute la art. 127 referitoare la protectia martorului. Dispozitiile art. 128 se aplica in mod corespunzator.

Masurile de protectie referitoare la supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare si insotirea si asigurarea protectiei martorului si membrilor familiei in cursul deplasarilor (masurile prevazute de art 126 alin. 1 lit. a) si b) se comunica autoritatii desemnate cu punerea in executare a masurii.

Instanta dispune aplicarea unei masuri de protectie:

Propunerea formulata de procuror in vederea aplicarii unei masuri de protectie asupra martorului cuprinde:

Atunci cand cererea cu privirea la aplicarea unei masuri de protectie asupra martorului in cursul judecatii, formulata de martor, parti sau persoana vatamata, instanta poate dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu privire la temeinicia cererii de protectie.

Cererea privitoare la aplicarea unei masuri de protectie asupra martorului se solutioneaza in camera de consiliu, fara participarea persoanei care a formulat cererea. Participarea procurorului este obligatorie.

Incheierea motivata prin care instanta se pronunta asupra masurilor de protectie privind martorul in cursul judecatii este supusa cailor de atac:

Incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de confidentialitate. Daca protectia martorului este necesara si dupa ramanerea definitiva a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale.

Prin domiciliu se intelege:

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa in cursul [blank_start]urmaririi penale[blank_end] la cererea procurorului, de [blank_start]judecatorul de drepturi si libertati[blank_end] de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in [blank_start]prima instanta[blank_end] sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In cursul judecatii, perchezitia se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, de catre [blank_start]instanta investita cu judecarea cauzei[blank_end].

In cazul in care, in timpul efectuarii perchezitiei, se constata ca au fost transferate [blank_start]probe, date sau ca persoanel cautate[blank_end] s-au ascuns in locuri invecinate, mandatul de perchezitie este [blank_start]valabil[blank_end], in conditiilel egii, si pentru aceste locuri. Continuare efectuarii perchezitiei in aceasta situatie se incuviinteaza de catre [blank_start]procuror[blank_end].

Procurorul inainteaza cererea impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati.

Cererea prin care se solicita incuviintarea efectuarii perchezitiei domiciliare se solutioneaza:

Judecatorul dispune, prin incheiere, admiterea cererii, atunci cand este intemeiata, si incuviintarea efectuarii perchezitiei si emite de indata mandatul de perchezitie. Intocmirea minutei este obligatorie.

Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra cererii de incuviintare a efectuarii perchezitiei domiciliare nu este supusa cailor de atac.

O noua cerere de efectuare a unei perchezitii domiciliare in acelasi loc poate fi formualata :

Perchezitia domiciliara nu poate fi inceputa inainte de ora 6:00 sau dupa ora 20,00, cu excetia infractiunii flagrante sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local deschis publicului la acea ora.

Expertiza se dipune la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin [blank_start]ordonanță motivată[blank_end], iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin [blank_start]încheiere motivată[blank_end].

Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.

Expertiza și examinarea medico-legală se efectueaza:

La efectuarea expertizei nu pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali.

Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.

Incompatibilitatea judecătorului se aplică și în cazul incompatibilității expertului.

Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.

Când organul de urmărire penală sau instanâa de judecată dispune efetuarea unei noi expertize de către o instituție medico-legală, aceasta este efectuată:

În cazurile privitoare la infracțiunea de falsificare de monedă ori de alte valori, organul de urmărire penală sau instanța poate cere lămuriri institului de emisiune.

Soluționarea propunerii de luare a măsurii internării nevoluntare se face numai în prezența suspectului sau inculpatului, în afară de cazul când acesta este dispărut, se sustrage sau când din cauza stării sănătății sau din cauză de forță majoră ori stare de necesitate nu se poate prezenta.

Măsura internării medicale în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice poate fi prelungită o singură dată, pe o durată:

Comisia deexpertiză medico-legală psihiatrică sesizează procurorul sau, după caz, instanța asupra necesității prelungirii măsurii internării:

În cazul în care înainte de expirarea duratei internării nevoluntare se constată că aceasta nu mai este necesară, comisia de expertiză medico-legală psihiatrică sau persoana internată sesizează de îndată organul care a dispus măsura, în vederea revocării acesteia.

Perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituție de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, în condițiile art. 72 din Codul penal.

Procurorul dispune de îndată efectuarea unei autopsii medico-legale dacă decesul s-a produs în perioada în care persoana se află în custodia poliției, a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în timpul internării medicale nevoluntare sau în cazul oricărui deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, a aplicării torturii sau a oricărui tratament inuman.

Pentru a constata dacă există motive pentru a efectua autopsia medico-legală, organul de urmărire penală sau instanța de judcată nu poate solicita opinia medicului legist.

Autopsia se efectuează:

Selectati afirmatiile adevarate:

La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identității, inclusiv prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic judiciar.

La efectuarea autopsiei organul de urmărire penală:

Autopsia medico-legală a unu fetus se dispune:

Autopsia medico-legală a unui nou-născut se dispune pentru a se stabili dacă copilul a fost născut [blank_start]viu[blank_end], viabilitatea, durata supraviețuirii [blank_start]extrauterine[blank_end], felul și cauza medicală a morții, data morții, dacă i s-au acordat îngrijiri medicale după naștere, precum și pentru [blank_start]stabilirea filiației[blank_end], când este cazul.

Medicul legist care a efectuat examinarea medico-legală întocmește un certificat medico-legal sau, după caz, un raport de expertiză.

Recoltarea prin metode noninvazive de probe biologice în vederea efectuării expertizei genetice judiciare se poate efectua și de către personalul de specialitate al Poliției Române.

Rezultatele obținute din analiza probelor biologice nu pot fi folosite și în altă cauză penală, dacă servesc la aflarea adevărului.

Probele biologice care nu au fost consumate cu ocazia analizelor efectuate sunt conservate și păstrate în [blank_start]instituția[blank_end] unde au fost prelucrate, pe o perioadă de cel puțin [blank_start]10 ani[blank_end] de la epuizarea căilor [blank_start]ordinare de atac[blank_end] ale hotărârii judecătorești.

Expertiza genetică judiciară se poate dispune de către organul de urmărire penală, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, sau de instanță, prin încheiere, în cursul judecății, cu privire la probele biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost găsite ori ridicate.

Probele biologice recoltate cu ocazia examinării corporale pot fi folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar Profilul genetic judiciar obținut astfel poate fi folosit și în altă cauză penală, dacă servește la aflarea adevărului.