TPAP VIII

contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori

contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor linguali a premolarilor şi molarilor inferiori

contacte pe versantele linguale ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori

contacte pe suprafeţele palatinale a frontalilor superiori

contacte pe marginile incisivale a frontalilor inferiori

distribuirea proporţională a forţelor funcţionale

obţinerea unui complex rigid capabil să se opună forţelor transversale şi oblice

obţinerea unui complex elastic capabil să amortizeze forţele transversale şi oblice

dispovărarea dinţilor suprasolicitaţi

restabilirea ţesutului osos lezat

frontală

fronto-sagitală

diagonală

punctiformă

în spațiu

evită suprasolicitarea dinţilor restanţi

nu evită suprasolicitarea dinţilor restanţi

evită micşorarea DVO

nu evită micşorarea DVO

menţin stabilitatea relațiilor intermaxilare

se efectuază cu atenţie în fazele iniţiale ale afecţiunii

se efectuază cu deosebită atenţie în orice fază a afecţiunii

prevăd utilizarea forţelor ce nu suprasolicită funcţional parodonţiul

prevăd utilizarea forţelor care suprasolicită funcţional parodonţiul pentru obţinerea efectului pozitiv

prevăd intervenţii chirurgicale

echilibrarea ocluzală

restabilirea integrităţii sistemului dentar la prezenţa spaţiilor interdentare

lichidarea proceselor inflamatorii

restabilirea morfo-funcţională a arcadelor dentare la prezenţa breşelor

– restabilirea ţesutului osos alveolar

abraziunea dinţilor de gradul 1 – 2

mobilitatea patologică a dinţilor

dureri nocturne

migrarea dinţilor

dereglări gustative

parodontul este afectat

parodontul este sănătos

microprotezele, punţile dentare majorează DVO

microprotezele, punţile dentare sunt în infraocluzie

microprotezele, punţile dentare asigură o DVO normală

coroana dintelui

gingia

ţesutul osos alveolar

periodonţiul

cimentul radicular

primare

secundare

cu contact dento-dentar

centrice

excentrice

poziția de postură mandibulară

poziția de relaţie excentrică

poziția de relaţie centrică

poziția de de protruzie maximă

poziția de intercuspidare maximă

sunt dependente de ocluzia dentară

sunt independente de ocluzia dentară

sunt dependente de tipul de ocluzie

sunt constante de-a lungul vieţii

sunt relaţii dintre oasele maxilare

dependenţa de ocluzia dentară

dependenţa de capsula şi ligamentele ATM

dependenţa de tipul raportului de ocluzie

raportul dintre componentele articulației temporo-mandibulare

starea funcțională a țesuturilor parodonțiului

poziţia cea mai înaltă, cea mai anterioară, care favorizează mișcarea de rotație pură a condililor articulari, din care mandibula se poate deplasa în toate mişcările sale.

poziţia funcţională de protruzie neforţată, mandibula realizand în aşa fel un raport echilibrat cu baza craniului

poziţia mandibulară obţinută prin contracţia neechilibrată a muşchilor mobilizatori, care determină necorespondenţa planurilor mediane mandibulo craniene

poziţia neforţată, anterioară a condililor articulari plasaţi la baza pantei posterioare a tuberculului articular, din care mandibula se poate deplasa în mişcările de masticaţie

o poziţie fiziologică, un mecanizm biologic de apărare, deoarece are loc relaxarea capsulei articulaţiei şi a paradonţiului

contracţia muşchilor propulsori al mandibulei

contracţia muşchilor coborâtori ai mandibulei

ligamentele ATM

ocluzia dentară

contracţia bilaterală, maximală a muşchilor ridicători ai mandibulei

planul medial al mandibulei nu corespunde cu planul medial al craniului

raport echilibrat al mandibulei faţă de baza craniului în plan transversal, vertical şisagital

dimensiunea verticală la nivelul treimei inferioare a feţei este mai mare ca dimensiunea verticală a poziţiei de postură

condilii articulari ai mandibulei sunt plasaţi în zona anterioară a fosei articulare

raport echilibrat al mandibulei în plan transversal şi neechilibrat în plan sagital

linia mediană a mandibulei corespunde cu planul mediosagital al feţii

între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, mai mare în medie cu 2-3mm ca cea a etajului mijlociu

între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea a etajului mijlociu

între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, egală cu dimensiunea verticală a poziţiei de postură

linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii

muşchii coborâtori ai mandibulei sunt contractaţi maximalsimetric

muşchii ridicători ai mandibulei sunt contractaţi maximal simetric

muşchii ridicători şi coborâtori ai mandibulei sunt într-un echilibru tonic antigravitaţional

muşchii pterigoidieni laterali sunt contractaţi maximal, simetric

muşchii ridicători ai mandibulei sunt în stare de repaos fiziologic relativ

condilii articulari mandibulari sunt plasaţi asimetric în fosele articulare

condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în fosele articulare în poziţia cea mai înaltă, cea mai anterioară, în care ei pot realiza o mișcare de rotație pură

condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare

condilii articulari sunt situaţi anterior la baza pantei posterioare a tuberculului articular

poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare

contacte dento-dentare maximal posibil, ca număr, între arcada dentară superioară şi inferioară

contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap”

contacte dento-dentare multiple, însă nu maxime ca număr, stabile, preponderent în zonele laterale

contacte dento-dentare unilaterale dreapta sau stânga

între arcadele dentare se realizează un spaţiu interocluzal liber cu o valoare individuală

linia care uneşte tragusul şi aripa nasului

linia imaginară care uneşte suprafeţele distale proximale ale ultimilor molari

linia care uneşte punctul cel mai inferior al marginei inferioare a orbitei şi punctul cel mai superior al ductului auditiv extern

linia imaginară, care trece prin centrul condililor mandibulei, când aceştia realizează o mişcare de rotaţie pură, iar punctul interincisiv se deplasează în plan vertical pe o distanţă de maxim 20 mm

linia imaginară care uneşte punctele gnation şi gonion

contactul dintre cuspidul medio-vestibular al prmului molar superior şi fisura dintre cuspidul medial vestibular şi centro vestibular al primului molar inferior

contactul “cap la cap” dintre dinţii frontali superiori şi inferiori la mişcarea de protruzie a mandibulei

situația când poziția de Relaţie Centrică este caracterizată prin contacte maximal posibil ca număr între dinții superiori și cei inferiori

este punctul în care vârful cuspidului de sprijin contactează cu fosetele centrale ale molarilor şi premolarilor

nici o afirmaţie nu este corectă

“wide centric”

fenomenul Thielemann

long centric

traseul funcţional de ocluzie

freedom in centric

relaţie dinamică mandibulo-craniană, stabilă, din care pleacă mandibula în toate mişcările sale

relaţie statică, temporară, relativ pasivă a mandibulei faţă de maxilar, din care pleacă şi spre care revine mandibula din toate mişcările sale funcţionale, în afară de cele demasticaţie

poziţie de repaos caracterizată printr-o stare de echilibru între muşchii mobilizatori (coborâtori şi ridicători) ai mandibulei, care este însoţită de o relaxare a capsulei ATM şi apariţia unui spaţiu liber interocluzal între arcada dentară superioară şi inferioară

poziţie determinată de contracţia simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali

poziţie determinată de contracţia izometrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

o poziţie de echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi la care ajung toate mişcările mandibulei

poziţia cea mai posterioară, cea mai înaltă, cea mai mediană a condililor articulari ai mandibulei. Poziţie din care condilii se pot deplasa în toate miscările funcţionale ale mandibulei;

o poziţie funcţională de retruzie neforţată, mandibula realizează în acest fel un raport echilibrat cu baza craniului

suma rapoartelor mandibulo-craniene atunci, când mandibula se află în poziţie posturală faţă de craniu sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare

nici un răspuns nu este corect

pasiv

activ

primar

auxiliar

nu joacă un rol esenţial

muşchilor mobilizatori - ridicători faţă de coborâtori, retractori faţă de propulsori

muşchilor mimici – stratul superficial faţă de stratul profund

muşchii limbii – stiloglosul, palatoglosul şi faringoglosul ridică limba iar hioglosul, lingual inferior şi ceratoglosul coboară limba

muşchii cefeişi a muşchilor prevertebrali – echilibreză poziţia capului în raport cu coloana vertebrală cervicală, determină flexia şi extensia capului

factorul muscular are un rol activ în realizarea relaţiei de postură mandibulară prin sinergismul muşchilor sistemului stomatognat

tonusul muşchilor sistemului stomatognat

complexul structural muşchi-tendon

presiunea negativă a spaţiului Donders

ţesuturile conjuncte ale articulaţiei temporo-mandibulare

ocluzia dentară

capsula articulară este relaxată

poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare

condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare

condilii articulari ai mandibuleisuntsituaţi anteriorla baza pantei posterioare a tuberculului articular

condilii articulari ai mandibulei se află într-o poziţie centrată, de rotaţie pură, neimpusă în fosaarticulară

contracţia maximală, simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali

contracţia izometrică a muşchilor ridicători ai mandibulei

starea de repaos fiziologic relativ numai al muşchilor ridicători ai mandibulei

echilibrul tonic antigravitaţional al muşchilor ridicători şi coborâtori ai mandibulei

toate răspunsurile sunt incorecte

mandibula realizează o poziţie simetrică, de comfort, faţă de maxilă în plan sagital, transversal și vertical

este caracterizată printr-o dimensiune verticală, care este mai mare ca dimensiunea verticală a poziției de Relaţie Centrică cu valoarea spaţiului liber interocluzal

între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea aetajului mijlociu

între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă mai mică ca dimensiunea verticală a poziţiei de intercuspidare maximă

linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii

prezenţa între dinţii arcadelor dentare superioare şi inferioare a unui spaţiu minim interocluzal, care mai poartă numele de spaţiu minim de vorbire, mai mic de 1 mm, contactul dento-dentar în acest caz efectiv lipseşte

contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap

contacte dento-dentare maximal posibile ca număr între arcada dentară superioară şi inferioară

între arcadele dentare apare un spaţiu liber de inocluzie, care are o valoare variabilă, individuală, de la 1 până la 12 mm

contacte dento-dentare multiple, stabile, însă nu maxime ca număr, preponderent în zonele laterale

relațiile intermaxilare reprezintă relația dintre oasele maxilare

raportul de ocluzie este determinat de numărul și topografia contactelor ocluzale

relația (tipul, varianta) de ocluzie reprezintă relația dintre arcadele dentare de la maxilă și mandibulă

raportul de ocluzie reprezintă relația dintre dinții antagoniști în plan sagital, transversal, vertical

relația (tipul, varianta) de ocluzie este determinată de numărul și topografia contactelor ocluzale

determinarea și înregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie

determinarea și înregistrarea raportului de ocluzie

determinarea și înregistrarea poziției de intercuspidare maximă

determinarea și înregistrarea poziției de Relație Centrică

determinarea și înregistrarea planului de ocluzie