Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la mijlocul irisului ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la limb ne denotă o deviaţie a ochiului de:
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) pe scleră ne denotă o deviaţie a ochiului de
25-30
În tratamentul obstrucţiilor venoase retiniene se folosesc:
Antiagregante
Fibrinolitice
Hemostatice
Hipotensive
Antibacteriene
Semne caracteristice retinopatiei diabetice neproliferative:
Dezlipire de retină prin tracţiune
Microanevrisme simple sferice
Hemoragii intraretiniene
Exudate moi "vătoase"
Exudate dure
În tratamentul obstrucţiei arterei centrale a retinei se administrează
Vasodilatatoare
Trombolitice
Anticoagulante
Midriatice
Retinopatia diabetică simplă se caracterizează prin apariţia:
Microanevrisme sferice simple
Edem papilar
Hemoragii mici dispersate retiniene
Hemoragii mari оntinse retiniene
Detaşare de retină tracţională
Retina optică aderă de straturile învecinate la nivelul:
Papilei nervului optic
Orei serrata
Macular
Corpului ciliar
Irisului
Neuroretinopatia hipertonică se manifestă prin:
Dilatarea arteriolelor
Edem al papilei nervului optic
Microaneurisme retiniene
Exudate moi "vătoase" retiniene
Microhemoragii retiniene
Angiopatia retiniană hipertensivă st. II prin:
Reflex arterial de "cupru"
Reflex arterial de "argint"
Hemoragii masive retiniene
Semnul încrucişării Salus-Gunn
Retina
Cuprinde 10 straturi
Are celule ganglionare axonii cărora formează nervul optic
Are 3 tipuri de bastonaşe responsabile pentru vederea cromatică
Este un mediu refractiv important al ochiului
Participă оn producţia umorii apoase
Lentilele sferice convergente servesc pentru corectarea:
Hipermetropiei
Miopiei
Presbiopiei
Astigmatismului miopic simplă
Afachiei
Acomodaţia este capacitatea ochiului de a-şi modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect situat:
Sub 5 m
Peste 5 m
şi se datorează Variaţiei curburii corneei
Variaţiei puterii de refracţie a cristalinului
Variaţiei puterii de refracţie a globului ocular
Rolul acomodaţiei este de a
Majora refracţia cristalinului
Menţine focatul principal pe retină
Diminua refracţia cristalinului
deplasa focarul principal în spatele retinei
Vedea clar obiectele situate la diferită distanţă de la ochi
Presbiopia este o tulburare a acomodaţiei:
Fiziologică
Patologică
Reducerii fiziologice a amplitudinii acomodative
Creşterii puterii de convergenţă a cristalinului
Pierderii elasticităţii cristalinului
Presbiopia se corectează cu:
Lentile sferice divergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Lentile sferice convergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Cu lentile prizmatice
Se accentuează cu vârsta
Se tratează medicamentos
Glaucomul absolut se caracterizează prin:
Absenţa totală a vederii
Tensiune intraoculară crescută, ireductibilă medicamentos
Hipotonie oculară
Excavaţie totală a papilei şi atrofie optică
Cataractă
Cauzele glaucomului secundar:
Arsurile oculare
Uveitele anterioare
Cataracta hipermatură
Conjunctivitele
Melanom uveal
Modificările papilare în glaucomul cronic simplu evolutiv sunt:
Excavaţie papilară
Colobomul papilei nervului optic
Decolorare papilară prin atrofia nervului optic
Deplasarea nazală a vaselor retiniene ce fac cot la marginea excavaţiei
Proeminenţa papilară (edem)
Simptomatologia obiectivă a glaucomului congenital precoce este
Dimensiuni mărite ale globului ocular
Hipertensiune oculară
Camera anterioară profundă
Excavaţie largă a papilei cu paloare
Camera anterioară micşorată
Medicaţia antiglaucomatoasă locală utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis:
Cardiotonice
Sedative
Parasimpaticomimetice
Beta-blocante
Antialergice
Semnele subiective ale atacului acut de glaucom sunt:
Durere oculară accentuată cu hemicranie
Scăderea importantă a vederii
Diplopie
Greaţă
Dureri epigastrice
Formele clinice ale glaucomului primar cronic sunt:
Glaucom cronic simplu cu unghi deschis
Glaucom cronic congestiv cu unghi inchis
Glaucom cu unghi mixt
Glaucom secundar
Glaucomul facogen
Eliminarea umorii apoase din glob se face prin:
Trabeculul corneoscleral
Venele episclerale
Scurgere uveosclerală şi perinevrală
Canalul Schlemm
Difuziune
Examinarea papilei nervului optic se face prin:
Oftalmoscopie directă şi indirectă
Schiascopia
Biomicroscopia fundului de ochi cu dispozitiv special
Radiografia oculară
Diafanoscopie
Indicaţiile de tratament chirurgical în glaucomul cronic simplu:
Imposibilitatea normalizării tensiunii intraoculare prin medicaţie locală şi generală antiglaucomatoasă
Scleroza accentuată a vaselor retiniene
Progresia deficitelor perimetrice
Apariţia opacităţilor cristaliniene
Progresia excavaţiei glaucomatoase
Celulele vizuale cu conuri:
Populează regiunea maculară
Asigură vederea scotopică
Populează periferia fundului de ochi
Asigură vederea cromatică
Asigură vederea fotopică
Celulele cu bastonaşe:
Populează periferia retinei
Adaptarea ochiului la intuneric:
Se realizează în 1-6 minute
Este completă după o oră
Se realizează prin descompunerea substanţei fotochimice
Creşte sensibilitatea bastonaşelor
Scade sensibilitatea bastonaşelor
Tulburările de percepţie cromatică ereditare sunt:
Genetic determinate
Unilaterale
Bilaterale
Staţionare
Evolutive
Metodele de examinare ale vederii binoculare:
Adaptometria
Testul Hirdberg
Testul in culori (Worth)
Campimetrul
Testul Socolov
Lagoftalmia
Maladia e provocată de paralizia nervului oculomotor comun
Maladia e provocată de paralizia nervului facial
Pleoapa inferioară se va ectropioniza
Pleoapa inferioară se va entropioniza
Drept consecinţă dezvoltă xeroza corneeană
Cataracta senilă întumescentă se manifestă prin:
Se produce hidratarea cristalinului
Se micşorează camera anterioară
Creşte presiunea intraoculară
Acuitatea vizuală e redusă
Acuitatea vizuală păstrată
Blefarospasmul poate surveni în următoarele condiţii:
Paralizia nervului facial
Eroziuni corneene
Corpi străini corneeni
Neurită optică retrobulbară
Dacriocistită
Enumeraţi funcţiile analizatorului vizual:
Acomodaţia
Vederea centrală
Vederea periferică
Vederea cromatică
Vederea binoculară
Adeno-carţinomul palpebral:
Apare mai ales la persoanele in etate
Tumoarea e nedureroasă la palpare
Are tendinţa de invadare locală
Nu metastazează
Frecvent metastazează
Simţul cromatic poate fi determinat prin următoarele metode:
Procedee de denumire
Procedee de egalizare
Prin biomicroscipie
Procedee de discriminare
Procedee de comparaţie
Sub 10 m
şi se datorează: Variaţiei curburii corneene
Variaţiei indicelui de refracţie a globului ocular
Angioscleroza retiniană hipertensivă este caracterizată prin:
Reflex arterial "de cupru"
Reflex arterial "de argint"
Hemoragii şi subretinale masive
Modificări papilare
Semnul Sallus Gunn
Emfizemul orbito-palpebral se produce in urma:
Plăgilor palpebrale perforante
Traumatisme faciale cu fractura peretilor sinusurilor
Traumatisme cu lezarea celulelor etmoidale
Sindrom de hipertensiune in sistemul venelor jugulare
Sindrom de hipertensiune in sistemul venelor episclerale
Oftalmia simpatică apare după:
Plăgi perforante cu interesarea irisului şi corpului ciliar
Keratita luetică
Plăgi oculare cu retenţie de corp străin intraocular
Keratita lagoftalmică
Corpul ciliar:
Constă din pars plana şi pars plicata
Produce umoarea apoasă
Este vascularizată de arterele ciliare posterioare scurte
Este responsabil de acomodaţie
Face parte din tunica externă a globului ocular
. Este adevărat ca
Muşchiul oblic superior este inserat la scleră anterior de ecuator
Muşchiul drept extern este inervat de n. abducens
Muşchiul drept extern îşi are originea în regiunea aripei nici a osului sfenoid
Muşchiul drept superior se inseră la scleră anterior de ecuator
Muşchiul oblic inferior este inervat de n. trohlear
Care dintre afirmaţia referitoare la cristalin este adevărată:
90% din greutate este datorată apei
Are inervaţie senzitivă
Capsula posterioară este mai elastică decât cea anterioară
Are o putere de refracţie în repaos de 44D
Este o lentilă sferică
Nervul optic:
Segmentul intraocular este cea mai scurtă porţiune a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracranial are cea mai variabilă lungimea
Segmentul intraorbital este cel mai vulnerabil la traumatismul indirect
Papila nervului optic este examinată prin oftalmoscopie
Segmentul intraorbitar este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cel mai vulnerabil la traume
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele nazale
Toate segmentele cu excepţia celui intraocular sunt invăluite în lichid cefalo-rahidian
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele temporale
Care segment a nervului optic poate fi vizualizat oftalmoscopic:
intraocular
intracanalicular
intraorbitar
intracranian
toate segmentele
Presiunea intraoculară:
Prezintă variaţii diurne
Prezintă variaţii sezoniere
Scade cu vârsta
Creşte cu vârsta
Este afectată de anestezia generală
Care din aceste preparate provoacă creşterea PIO:
steroizii
acetazolamida
Vit.A
Tetracyclina
B-blocantele
Conjunctivita primăvăratică
Are caracter sezonier
Se caracterizează prin apariţia foliculelor pe conjunctiva pleoapei inferioare
Se caracterizează prin apariţia papilelor pe conjunctiva pleoapei superioare
Se asociază cu secreţii muco-purulente
Se asociază cu prurit, fotofobie, lacrimare, conjestie oculară
Miopul de 5D ajunge la presbiopie:
Mai târziu ca hipermetropul
În acelaşi timp cu emetropul
Niciodată
La fel ca hipermetropul
Mai devreme ca emetropul
. Rolul acomodaţiei este de:
A nu obosi ochiul
A menţine focarul principal pe retină
A mari curbura cristalinului
A menţine focarul principal după retină
A micşora curbura cristalinului
În cazul unei exoftalmii ireductibile, unilaterale la o pacientă de 60 ani globul fiind deviat infero-nazal suspectăm:
Maladia Basedow
Celulita orbitară
Tumoare a glandei lacrimale
Şalazion pleoapei inferioare
Bazalion pleoapei inferioare
Care dintre colirele enumerate pot provoca hipertensiune oculară
Colire midriatice
Colire miotice
Colire corticosteroide
Colire antiseptice
Colire antibiotice
Examinarea câmpului vizual poate studia toate deficitele vizuale enumerate cu excepţia unuia. Care?:
Retinian
Scleral
Papilar
Chiasmatic
Calcarin
Care dintre examinările paraclinice enumerate ne permite confirmarea prezenţei corpului străin metalic intraocular:
Ionograma
Angiografia fluoresceinică a fundului de ochi
Radiografia orbitară
Tonometria
Electroencefalograma
Care dintre afecţiunile oculare enumerate nu se asociază cu dureri oculare:
Glaucom acut
Iridociclita
Decolarea de retină
Ocluzia arterei centrale a retinei
Eroziune corneană posttraumatică
Ectropion palpebral senil este cauzat de:
O hipertonie a muşchiului ridicator a pleoapei superioare
O refracţie cicatricială
O distensie tisulară
O hipertonie a muşchiului orbicular
O hipotonie conjunctivală
Care din elementele enumerate pot favoriza apariţia glaucomului acut prin închiderea unghiului:
Miopia
Camera anterioară mică (îngustă)
Instilaţia Sol. Pilocarpină 1%
Instilaţia Sol. Atropină 1%
În cazul retinopatiei diabetice tratamentul prin fotocoagulare laser are ca scop:
Prevenirea apariţiei proliferaţiilor vitreoretiniene
Clarificarea vitrosului în caz de hemoragie
Micşorarea zonelor de ischemie retiniană
Evitarea apariţiei neuritei optice
Evitarea apariţiei cataractei