Totalitatea celulelor gigantice Beţ din cadrul cortexului cerebral formează stratul:
granular extern
granular intern
molecular
piramidal intern (ganglionar
piramidal extern
Substanţa albă a măduvei spinării este constituită din
neuroni intercalari
neuroni motori
fibre nervoase
neuroni bipolari
neuroni multipolari
Neurocitul pseudounipola
este o varietate a neurocitului bipolar
se întâlneşte în substanţa cenuşie a măduvei spinării
are axon şi dendrit
posedă pericarion
conţine substanţă cromatofilă
Fibrele nervoase agăţătoare din cerebel formează
căile aferente
căile eferente
sinapse cu neuronii - granule
sinapse cu dendritele neuronilor piriformi
"coşuleţe" pentru neuronii piriformi
Celulele piramidale Betz formează:
stratul molecular al scoarţei cerebral
stratul mediu al scoarţei cerebelarl
stratul ganglionar al scoarţei cerebrale
căile nervoase eferente ale scoarţei cerebrale
substanţa albă a măduvei spinării
are şase straturi
are trei straturi
conţine celule piriforme
conţine celule piramidale Betz
Ganglionii spinali
sunt situaţi pe parcursul rădăcinilor posterioare ale măduvei spinării
conţin neuroni motori şi asociativi
conţin neuroni pseudounipolari
sunt acoperiţi de o teacă de mielină
conţin celule neurosecretorii
În coarnele posterioare a substanţei cenuşii a măduvei spinării deosebim
stratul spongios
substanţa gelatinoasă
nucleul propriu al cornului posterior
nucleul lombar
nucleul toracic
Neuronii stratului ganglionar al cortexului cerebral:
sunt celule de dimensiuni mari
conţin mari cantităţi de substanţă cromatofilă
axonii lor formează sinapse cu neuronii nucleilor vegetativi ai măduvei spinării
axonii lor formează sinapse cu neuronii nucleilor motori ai măduvei spinării
axonii lor formează sinapse cu neuronii ganglionilor senzitivi
Substanţa cenuşie a măduvei spinării este constituită din:
neuroglie
fibre mielinice
fibre amielinice
nervi
Stratul molecular al cerebelului conţine
neuroni granuliformi
neuroni piriformi
neuroni stelaţi
neuroni " în coşuleţ"
neuroni piramidali
nucleul propriu
nuclei mari motori
nucleul intermediar
Fibrele agăţătoare din componenţa scoarţei cerebelare transmit excitaţiile:
neuronilor piriform
neuronilor stelaţi cu axonii lungi
celulelor orizontale
celulelor "în coşuleţ
neuronilor stelaţi mari inhibitori
Neuronii senzitivi ai aparatului măduvei spinării sunt situaţi în
coarnele posterioare a substanţei cenuşii a măduvei spinării
ganglionii senzitivi
scoarţa emisferelor mari
diverse organe, unde formează terminaţiuni senzitive
regiunea intermediară dintre coarnele laterale şi anterioare ale măduvei spinării
Fibrele aferente muşchioase ale cerebelului formează sinapse cu
axonii neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
neuronii stelaţi ai stratului molecular
neuronii "în coşuleţ" ai stratului molecula
dendritele neuronilor granuliformi
dendritele neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
Prelungirile căror neuroni ai măduvei spinării formează rădăcina anterioară a nervului spina
bipolari, motori
pseudounipolari, senzitivi
multipolari
asociativi
multipolari, motori
Care din formaţiunile enumerate formează glomerulii cerebelari:
reţeaua densă de capilare
aglomerări de neuroni în substanţa albă
aglomerări de neuroni şi fibre nervoase în substanţa albă
legături sinaptice abundente a fibrelor muşchioase cu dendritele neuronilor granuliformi оn stratul granular
legături sinaptice abundente între fibrele agăţătoare şi dendritele neuronilor piriformi оn stratul ganglionar
Indicaţi componentele barierei hemato-encefalice
endoteliul capilarelor sanguine
membrana bazală a capilarelor sanguine
prelungirile astrocitelor
membrana bazală a astrocitelor
membrana bazală a neuronilor
La care din organitele enumerate se referă substanţa cromatofilă (Nissl)?
complexul Golgi + mitocondriile
glicogen + mitocondriile
] cisterne ale reticulului endoplasmatic rugos + poliribozomii
complexul Golgi + lizozomii
complexul de ADN + glicogen
În fibra nervoasă mielinică se disting:
strangulaţii Ranvier
cilindraxul
celulele Schwann
perinervul
scizuri mielinice
În axoplasma axonului se evidenţiază:
mitocondrii
reticulul endoplasmatic rugos
neurotubuli
neurofilamente
substanţa cromatofilă
Selectaţi celula/celulele, care sintetizează proteinele mielinei:
Schwann
neuronii
oligodendrocitele
astrocitele
ependimiocitele
Pentru o celulă nervoasă multipolară e caracteristic:
conţine un axon şi multe dendrite
conţine o dendrită şi mulţi axoni puternic ramificaţi
prezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi în axoni
prezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi dendritele neuronilor
conţine o cantitate mare de mioglobină şi glicogen
Oligodendrogliocitele:
formează învelişul fibrelor nervoase şi al terminaţiunilor nervose
formează aparatul de sprigin al sistemului nervos central
formează aparatul de suport al creierului
căptuşesc canalul central al măduvei spinării şi ventriculii cerebral
elimină diferite substanţe active în cavitatea ventriculilor cerebrali
Macroglia include
ependimocite
astrocite
oligodendrocite
sustentocite
fibre nervoase amielinice
Selectaţi structurile din componenţa barieii hemato-encefalice
endoteliul neîntrerupt al capilarulu
membrana bazală neîntreruptă a capilarului
membrana bazală discontinuă a capilarului
prelungirile neuronilor
„Coşuleţul" din jurul neuronului piriform al cortexului cerebelar este format din: a
axonii neuronilor „în coşuleţ"
axonii neuronilor stratului granular
dendritele neuronilor „în coşuleţ"
fibrele muşchioase
fibrele agăţătoare
În componenţa nervului spinal intră
dendritele neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
axonii neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
dendritele neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale măduvei spinării
axonii neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale măduvei spinării
În componenţa ganglionului spinal intră neuronii
bipolari
unipolari
pseudounipolari
piramidali
Neuronii coarnelor anterioare ai măduvei spinării sunt
pseudounipolari, motori
multipolari, motor
multipolari, senzitivi
bipolari, senzitivi
Tunica internă a aortei include în componenţa sa:
endoteliul
plexul fibrelor elastice
membrane elastice fenestrate
stratul subendotelial
celule musculare netede, orientate longitudinal
Selectaţi celulele care formează peretele capilarelor
celulele endoteliale alungite
celulele musculare netede
pericitele incluse în membrana bazală
celulele adventiţiale
fibroblastele
Funcţia de contacţie a miocardului este asigurată de:
celule musculare striate contractile
fibre musculare striate
celule musculare netede
septuri de ţesut conjunctiv lax, vase şi nervi
cardiomiocite conductoare
Peretele unei vene de tip muscular este constituit din:
tunica intima
membrana elastică internă
tunica media
membrana elastică extetrnă
adventiţia
Capilarele de tip sinusoid se întâlnesc în:
ficat
hipofiză
glanda tiroidă
glandele paratiroide
insulele pancreatice Langerhans
Endocardul
este format din cardiomiocite contractile
este format din cardiomiocite conductoare
este tapetat de mezoteliu
este tapetat de endoteliu
formează tunica externă a cordului
Sistemul excito-conductor al inimii
include nodulul sinuzal, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss şi fibrele Purkinje
include plexul superficial şi cel profund de fibre nervoase
este constituit din celule musculare cardiace atipice
este constituit din miocite lucrătoare şi secretoare
asigură automatismul inimii
Miocardul
constituie tunica medie a peretelui inimii
se dezvoltă din ectoderm
este format din miocite lucrătoare şi miocite conductoare
tapetează cavităţile inimii
este format din miocite netede, celule secretoare şi celule atipice
Arterele de tip muscular
se dezvoltă în perioada embrionară din splanchnotom
au o membrană elastică internă bine dezvoltată
reglează afluxul de sânge spre organe şi ţesuturi
constituie majoritatea arterelor intraorganice
participă la schimbul de gaze
Capilarele de tip sinusoid
sunt dotate cu valvule, care împedică scurgerea retrogradă a sângelui
au o membrană bazală tristratificată
au fisuri în endoteliu şi în membrana bazală
se întâlnesc în măduva oaselor, splină, ficat
au în tunica externă vasa vasorum şi nervi vasorum
Conform clasificării morfologice distingem următoarele tipuri de artere:
artere de tip elastic
artere de tip muscular
artere de tip musculo-elastic
artere de tip fibros
artere de tip amuscular
este format din ţesut muscular neted
unitatea morfofuncţională este cardiomiocitul
conţine cardiomiocite secretorii
conţine capilare sanguine de tip fenestrat
regenerarea se produce pe contul miosatelitocitelor
reprezintă arterii de calibru mijlociu şi mic
sunt cele mai mici vase arteriale cu diametrul de 50-100 mcm
conţin membrană elastică internă şi membrana elastică externă
tunica medie e constituită din celule musculare netede, dispuse spiralat
conţin valvule
În peretele capilarului de tip somatic deosebim:
celule endoteliate
pericite
celule adventiţiale
Din plăcile mioepicardiale se dezvoltă:
endocardul
miocardul
epicardul
valvulele inimii
vasele sanguine
Tunica medie a arterelor de tip musculoelastic este alcătuită din
fibre elastice spiralate
Vena de tip muscular
conţine membranele elastice internă şi externă
tunica medie este mai bine dezvoltată decât la arterele de tip muscular
tunica medie este mai slab dezvoltată decât la arterele de tip muscular
tunica externă este mai bine dezvoltată decât la arterele de tip muscular
conţine valvule
Sistemul exito-conductor al inimii este format din:
nodulul sinuzal
nodulul Henzen
nodulul atrio-ventricular
fasciculul atrio-ventricular
fibrele Purkinje
Capilarele
conţin pericite
citoplasma celulelor endoteliale conţine numeroase vezicule de pinocitoză
capilarele de tip somatic se întâlnesc în glandele endocrine
la capilarele cu endoteliul neîntrerupt membrana bazală este continuă
miocitele netede din componenţa capilarelor reglează tensiunea arterială
este constituit din cardiomiocite lucrătoare şi conductoare
fibrele Purkinje sunt constituite din cardiomiocite lucrătoare
cardiomiocitele se unesc prin intermediul discurilor intercalare
discurile intercalare conţin desmozomi şi nexusuri
cardiomiocitele nu anastomozează între ele
Selectaţi vasele patului microcirculator
venulele
capilarele
anastomozele arteriolo-venulare
arteriolele
arterele de tip muscular
În componenţa venei de tip muscular distingem:
endoteliu
miocite netede, fibre de colagen şi elastice
membrana elastică externă
Selectaţi straturile endocardului
stratul musculo-elastic
stratul supravascular
stratul conjunctiv extern
Endoteliocitele: Selectaţi afirmaţiile corecte
provin din mezenchim
conţin vezicule de pinocitoză
sunt legate de membrana bazală prin semidesmozomi
au capacitate de contracţie
pot regenera
Tunica externă a arterei de tip elastic: Selectaţi afirmaţiile
conţine vase a vaselor
conţine fibre şi terminaţiuni nervoase
este formată din ţesut conjunctiv fibros lax
este formată din ţesut reticular
este acoperită de mezoteliu
Capilarele de tip fenestrat: Selectaţi afirmaţiile corecte
membrana bazală este continuă
membrana bazală este discontinuă
în perete se întâlnesc pericite
fenestrele reprezintă fisuri între endoteliocite
fenestrele reprezintă pori a endoteliocitelor, acoperiţi cu diafragmă
strat subentotelial
strat musculo-elastic
strat a cardiomiocitelor atipice
Valvele venelor: Selectaţi afirmaţiile corecte
reprezintă plici ale tunicii medii
reprezintă plici ale tunicii interne
reprezintă plici ale tunicilor internă şi medie
permit fluxul sanguin doar într-o direcţie
permit fluxul sanguin în ambele direcţii
Sistemul organelor hematopoetice se constituie din:
măduva roşie a oaselor
timus
ganglioni limfatici
splină
Selectaţi componentele barierii hemato-timice
celulele endoteliale ale capilarului sanguin
membrana bazală a capilarului sanguin
epitelioreticulocitele
membrana bazală a epitelioreticulocitelor
Diferenţiindu-se mieloblastele se transformă în
promielocite
promonocite
mielocite
metamielocite
granulocite
Selectaţi celulele situate preponderent în zona periarterială a pulpei albe din splină:
limfocitele T
plasmocitele
celulele reticulare
limfoblastele B
limfocitele B
Trombocitele se formează din
mieloblast
megacarioblast
tromboblast
eritroblast
megacariocit
Enumeraţi organele hematopoietice la care stroma este constituită din ţesut reticular:
măduva osoasă roşie
amigdala palatină
timusul
splina
ganglionii limfatic
Mieloblastul
este celula precursoroare a fibroblastelor
sintetizează glicozaminoglicani
este celula precursoare a leucocitelor granulate
este celula precursoare a trombocitelor
sintetizează anticorpi
Timusul
este organul central al sistemului imun
este organul periferic al sistemului imun
asigură diferenţierea antigenindependentă a limfocitelor T
stroma o constituie ţesutul epitelial
elaborează hormonii melatonina şi serotonina
Plasmocitele
apar în urma diferenţierii antigendependente a limfocitelor-B
produc anticorpi
sunt celule prezentatoare de antigen
au оn citoplasma lor un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
sunt celule imunocompetente cu memorie
Măduva roşie a oaselor
se dezvoltă din miotom în perioada postnatală
stromă o constituie ţesutul reticular
conţine capilare de tip sinusoid
conţine capilare de tip fenestrat şi somatic
conţine celule stem ale mielopoiezei şi limfopoiezei
Corpusculii Hassal din timus
se întâlnesc în substanţa corticală a lobulului timic la indivizii tineri
se întâlnesc în substanţa corticală a lobulului timic la indivizii în vârstă
derivă din mezoderm
se întâlnesc în substanţa medulară a lobulului timic
sunt formaţi din celulele epiteliale ale stromei organului
Anticorpii (imunoglobulinele) sunt produşi de:
limfocitele T cu memorie
limfocitele B cu memorie
plasmocite
limfocitele T-helper
macrofage
Limfocitele T se localizează în
zona paracorticală a ganglionului limfatic
zona periarterială a nodulilor limfoizi din splină
zona mantiinică a foliculilor limfoizi
folicululii limfoizi din substanţa corticală a ganglionului limfatic
cordoanele medulare ale ganglionului limfatic
În procesul maturizării granulocitele trec prin următoarele etape:
promielocit
mielocit
metamielocit
telomielocit
granulocit cu nucleu nesegmentat
În componenţa lobulului timic distingem
centrul germinativ
zona mantiinică
zona marginală
substanţa corticală
substanţa medulară
În ganglionul limfatic distingem următoarele sinusuri
subcapsulare
portale
perinodulare
medulare
interlobulare
Bariera hematotimică include
celulele endoteliale situate pe membrana bazală
membrana bazală tristratificată
spaţiul pericapilar cu macrofage
reticulocitele
epitelioreticulocitele cu membrana bazală
În zona marginală a nodulului limfatic al splinei deosebim:
limfocite T
limfocite B
macrofage solitare
celule interstiţiale
Selectaţi organele unde hematopoieza are loc extravascular:
оn peretele sacului vitelin
оn ficat
în splină
în măduva roşie a oaselor
оn timus
Zona periarterială a nodulului limfatic al splinei conţine
celule interdigitiforme
melanocite
Funcţiile granulocitului neutrofil sunt de:
sinteză a histaminei
sinteză a imunglobulinelor
fagocitoză
sinteză a citokinelor
stimulare a diferenţierii limfocitelor B în plasmocite
În pulpa roşie a splinei se poate identifica:
ţesut reticular
eritrocite bătrâne şi lezate
noduli limfatici
corpusculi epiteliali
sinusuri venoase
Substanţa corticală a lobulilor timusului se caracterizează prin
prezenţa limfocitelor B în diferenţiere antigenindependentă
noduli limfatici situaţi la periferia lobulului
prezenţa corpusculilor epiteliali stratificaţi
prezenţa limfoblastelor-predecesoare ale limfocitelor T
prezenţa celulelor epiteliale stromale
Celulele semistem hematopoietice a limfopoiezii au capacitatea de a se transforma în:
reticulocite
În câmpul de vedere a microscopului se observă numeroase limfocite, stromă epitelială, lipsesc noduli limfatici. Este reprezentat preparatul
timusului
splinei
ganglionului limfatic
măduvei hematogene
amigdalei palatine
În splină limfocitele T sunt localizate preponderent în
zona marginală a nodulului limfatic
pulpa roşie
zona periarterială a nodulului limfatic
centrul germinativ al nodulului limfatic
vasele sinusoide
Primul organ hematopoietic la embrion este:
ficatul
ganglionul limfatic
sacul vitelin
Selectaţi celulele semistem polipotente
celula semistem polipotentă precursoare a eritrocitopoiezei
celula semistem polipotentă precursoare a mielopoiezei
celula semistem polipotentă precursoare a granulocitopoiezei
celula semistem polipotentă precursoare a megacariocitopoiezei
celula semistem polipotentă precursoare a limfopoiezei
În componenţa barierii hemato-timice distingem:
endoteliocitele capilarelor situate pe membrana bazală
spaţiul perireticular
spaţiul periepitelial
epitelioreticulocitele situate pe membrana bazală
În ganglionul limfatic distingem:
zona paracorticală
zona paramedulară
zona reticulată
Corpusculii timici (Hasal)
sunt dispuşi în substanţa medulară a ganglionului limfatic
sunt dispuşi în substanţa medulară a timusului
reprezintă suprapuneri concentrice de epitelioreticulocite
sintetizează factori de creştere ai limfopoiezei
funcţia lor nu este stabilită
Limfocitele Т populează preponderent:
timusu
substanţa corticală a ganglionului limfatic
pulpa roşie a splinei
zona periarterială a nodulului limfoid lienal
Ganglionul limfatic:
reprezintă arena diferenţierii antigenindependentă a limfocitelor
se situiează pe traiectul vaselor limfatice
conţinu un vas limfatic aferent şi mai multe vase limfatice eferente
conţinu un vas limfatic eferent şi mai multe vase limfatice aferente
face parte din organele periferice hemopoietice şi de protecţie imună
reprezintă un organ periferic al sistemului hemopoietic şi de protecţie imună, responsabil de diferenţierea antigendependentă a limfocitelor T
stroma organului e formată din ţesut reticular
stroma organului e formată din ţesut epitelial
reprezintă un organ central al sistemului hemopoietic şi de protecţie imună, responsabil de diferenţierea antigenindependentă a limfocitelor T
cu vârsta se supune involuţiei
Primul organ hematopoietic la embrion este
alantoida
Promielocitul conţine
lizozomi
reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
granulaţie specifică
nucleu segmentat
centrozom
Megacariocitul:
are nucleu poliploid şi segmentat
este o celulă mare
dă naştere monocitelor
conţine incluziuni pigmentare
se distruge în splină
Selectaţi endocrinocitele acidofile din lobul anterior al hipofizei
tirotropocitele
somatotropocitele
mamotropocitele
gonadotropocitele
corticotropocitele
Unitatea morfofuncţională a glandei tiroide este:
lobulul tiroidian
foliculul tiroidian
cordonul epitelial
endocrinocitul folicular
tirocitul de formă cubică
Selectaţi celulele parenchimului epifizei:
pinealocitele secretorii
pituicitele
gliocitele de susţinere
melanocitele
adenocitele
Selectaţi glandele endocrine periferice
tiroida
epifiza
paratiroidele
suprarenalele
hipofiza
Selectaţi celulele lobului posterior al hipofizei
Selectaţi celulele acidofile din lobul anterior al hipofizei
endocrinocitele somatotrope
endocrinocitele gonadotrope
endocrinocitele mamotrope
endocrinocitele corticotrope
endocrinocitele tirotrope
Neurohipofiza. Selectaţi răspunsul/răspunsurile corecte
stroma este formată din ţesutul epitelial
sintetizează hormonul tirotrop
sintetizează hormonul adrenocorticotrop
elementele gliale poartă denumirea de pituicite
stochează vasopresina şi oxitocina sintetizate de hipotalamusul anterior
coloidul
tirocitul
calcitoninocitul
insula Langerhans
Hormonii elaboraţi de zona fasciculată a corticosuprarenalei sunt:
adrenocorticotrop
calcitonina
hidrocortizonul
corticosteronul
testosteronul
Tirotropocitul
celulă componentă a foliculului tiroidian
celulă acidofilă a glandei paratiroide
celulă cromofobă a hipofizei
sintetizează tiroxina şi triiodtironina
Medulara suprarenalei
secretă glucocorticoizi
secretă adrenalină şi noradrenalină
are sursă embrionară comună cu corticala suprarenalei
este reglată de hormonul adrenocorticotrop
este formată din endocrinocite lucide şi dense
Glanda paratiroidă
conţine paratirocite acidofile
conţine paratirocite bazofile
secretă calcitonină
secretă paratirina
stroma este formată din ţesut epitelial
Cromafinocitele din substanţa medulară a suprarenalelor:
sunt de provenienţă neurală
produc epinefrină (adrenalină)
sunt de provenienţă ectodermală
produc aldosteronul
produc cortizonul
Tirocalcitonina
este secretată de glanda parotidă
este secretată de medulara suprarenalelor
este secretată de celulele parafoliculare ale tiroidei
reglează concentraţia de calciu în sânge
influenţează secreţia hormonilor tiroidieni
Medulara suprarenalelor
conţine celule cromofile şi cromofobe
este hipofizoindependentă
secretă hormonul adrenocorticotrop
produce epinefrină şi norepinefrină
are provenienţă neurală
Foliculii tiroidieni
prezintă structuri sferice în interiorul cărora se află coloidul
sunt tapetaţi de epiteliul unistratificat
sunt tapetaţi de epiteliul anizomorf ciliat
epiteliul folicular este constituit din tirocite şi celule parafoliculare
acumulează tirocalciotonina
Celulele zonei glomerulate a cortexului suprarenalelor:
formează foliculi ce conţin coloid
produc mineralocorticosteroizi
au receptori pentru hormonul adrenocorticotrop
secretă glucocorticosteroizi
au reticul endoplasmatic agranulat bine dezvoltat
Adenohipofiză
include lobul anterior al hipofizei
reprezintă lobul posterior al hipofizei
conţine celule foliculare şi parafoliculare
secretă hormonii antidiuretic şi oxitocina
Organele centrale ale sistemului endocrin sunt
hipotalamusul (nucleii neurosecretori
Endocrinocitele lobului intermediar al adenohipofizei elaborează următorii hormoni
melanina
melatonina
melanocitotropina
lipotropina
antigonadotropina
Endocrinocitele zonei fasciculate a cortexului suprarenalelor:
sunt de două tipuri-lucide şi dense
reticulul endoplasmatic neted este bine dezvoltat
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni glucidice
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni lipidice
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni proteice
Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei produc:
hormonul foliculostimulant
somatotropina
prolactina
hormonul luteinizant
hormonul tirotrop
Aldosteronul este elaborat оn
epifiză
zona glomerulată a substanţei corticale a suprarenalelor
zona fasciculată a substanţei corticale a suprarenalelor
substanţa medulară a suprarenalelor
zona reticulată a substanţei corticale a suprarenalelor
lobulul
trabeculul
foliculul
acinul
Endocrinocitele parafoliculare din glanda tiroidă secretă
paratirina
aldosteronul
vazopresina
somatostatina
În parenchimul epifizei distingem
pinealocite secretorii
pituicite
gliocite de susţinere
paratirocite
endocrinocite cromofile
Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin
volumul majorat al foliculilor cu coloid condensat
sporirea numărului de celule parafoliculare
apariţia de excrescenţe digitiforme pe suprafaţa laterală a tirocitelor
vacuolizarea pronunţată a coloidului
modificarea formei tirocitelor din cubică în prismatică
Hormonii androgeni sunt produşi în organism de
zona glomerulată a corticosuprarenalei
celulele interstiţiale ale testiculului
zona reticulată a corticosuprarenalei
stratul sudanofob al corticosuprarenalei
gonadotropocitele adenohipofizei
Pituicitele lobului posterior al hipofizei reprezintă
neuroni cu funcţie neurosecretorie
glandulocite de natură epitelială
corpusculi acumulativi, care contactează cu capilarele
celule conjunctive specializate
celule neurogliale modificate
Glandele endocrine
posedă capilare sanguine de tip somatic
se dezvoltă din ecto-, mezo- şi entoderm
parenchimul lor este reprezentat de celule secretorii cu complexul Golgi bine dezvoltat
hormonii elaboraţi sunt secretaţi în sânge
sunt abundent vascularizate
Lobul posterior al hipofizei
acumulează hormonul vasopersina
acumulează hormonul lutropina
conţine celule gliale-pituicite
acumulează hormonul prolactina
conţine terminaţiile axonilor neuronilor neurosecretori din hipotalamus
Endocrinocitele zonei glomerulate ale cortexului suprarenalelor
posedă reticul endoplasmatic neted bine dezvoltat
elaborează aldosteronul
formează glomeruli
posedă complexul Golgi bine dezvoltat
produc glucocorticoizi
Selectaţi organele cu funcţii endocrină şi neendocrină
gonadele
placenta
glanda paratiroidă
pancreasul
Selectaţi glanda/glandele endocrine cu structură foliculară:
lobul anterior al hipofizei
lobul intermediar al hipofizei
Organele ce îndeplinesc doar funcţii endocrine sunt
ovarul
Neuronii secretori ai hipotalamusului elaborează
oxitocină
liberine
prolactină
paratirină
statine
Vasopresina este elaborată de
neuronii secretorii ai hipotalamusului
celulele cromofobe ale adenohipofizei
pituicitele neurohipofizei
zona fasciculată a substanţei corticale din suprarenală
substanţa medulară a suprarenalei
Endocrinocitele acidofile din adenohipofiză produc
tiroxină
hormonul somatotrop
În parenchimul epifizei deosebim
pinealocite secretoare
paratirocite principale
Sclerotica globului ocular reprezintă
o membrană formată din ţesut conjunctiv dens
o membrană vasculară
o membrană formată din ţesut conjunctiv lax
epiteliu pluristratificat necornificat
lamele dense, formate din fibre colagene paralele cu fibroblastele plate şi fibre elastice solitare
În stratul nuclear intern al retinei sunt amplasate următoarele tipuri de celule
nervoase orizontale
pigmentare
nervoase bipolare
neurosensoriale cu bastonaşe şi conuri
amacrine
În coroida globului ocular deosebim:
stratul supracoroid
stratul vascular
stratul coriocapilar
complexul bazal
stratul pigmentar
În coroida globului ocular deosebim
Selectaţi celulele epiteliului mucoasei olfactive
celule olfactive neurosenzoriale
epiteliocitele de susţinere
epiteliocite bazale
celule ciliate
celule caliciforme
Selectaţi celulele unui mugure gustativ
exocrinocite caliciforme
epiteliocite senzoriale gustative
epiteliocite de susţinere
epiteliocite ciliate
În cornee deosebim
epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
membrana limitantă anterioară
membrana limitantă posterioară
vase sanguine
vase limfatice
Stratul granular (nuclear) intern al retinei este format de corpurile neurocitelor
bipolare
orizontale
ganglionare
pseudounipolare
Celulele senzoriale ce posedă stereocili la polul apical sunt întâlnite în
bulbul olfactiv
organul Corti
macula saculei sferice
macula saculei eliptice
crestele ampulare
Cristalinul globului ocular
este de provenienţă ectodermală
este de provenienţă neurală
constituie un element al aparatului fotoreceptor
este format din fibre cristalinice şi capsulă
constituie un element al aparatului de acomodare
Celulele fotosensibile ale retinei ochiului
sunt de provenienţă entodermală
sunt de 2 tipuri
formează stratul nuclear intern al retinei
formează stratul plexiform intern al retinei
Corneea este
porţiunea anterioară a tunicii fibroase a globului ocular
alcătuită din 5 straturi
acoperită la exterior de epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat
bogată în terminaţiuni nervoase
bogată în vase sanguine şi pigmentocite
Canalul cochlear al melcului urechii interne
conţine endolimfa
conţine perilimfa
conţine creste ampulare şi macula
înconjoară labirintul osos
conţine organul spiral Corti
Corneea
conţine numeroase capilare
conţine numeroase terminaţiuni nervoase libere
este un component al aparatului dioptric
este un component al aparatului de acomodaţie
este un component al aparatului de recepţie
Celulele neurosenzoriale cu conuri şi bastonaşe participă la formarea următoarelor straturi ale retinei
fotosensibil
nuclear exter
plexiform extern
nuclear intern
plexiform intern
Celulele neurosenzoriale cu con ale retinei
segmentele externe sunt alcătuite din discuri închise
segmentele externe sunt alcătuite din semidiscuri
conţin iodopsină
conţin rodopsină
reprezintă receptorii vederii cromatice
Pereţii canalului cochlear sunt formaţi de
membrana tectoria
membrana vestibulară
stria vasculară
lama bazilară
rampa vestibulară
Stratul nuclear intern al retinei conţine
corpul şi nucleul celulei cu con
corpul şi nucleul celulei ganglionare
corpul şi nucleul celulei bipolare
corpul şi nucleul celulei orizontale
corpul şi nucleul celulei amacrine
Mugurile gustativ conţine
celule senzoepiteliale
celule endocrine
celule de susţinere
celule bazale
În stratul nuclear extern al retinei sunt situate
corpurile neuronilor orizontali
corpurile neuronilor bipolari
corpurile neuronilor amacrini
corpurile neuronilor ganglionari
corpurile neuronilor neurosenzoriali
reprezintă receptorii vederii diurne
se dezvoltă din cupa optică a tubului neural
conţin pigmenţi vizuali de divers tip
axonul formează legătura sinaptică cu celula ganglionară
fotonii activează pigmentul vizual din segmentele externe
Macula părţii vestibulare a labirintului membranos a urechii interne conţine structurile:
stereocili
membrana otolitică
cristale de carbonat de calciu
kinocil
Organul văzului. Indicaţi derivatele coroidei
corneea
irisul
cristalinul
corpul ciliar
corpul vitros
Celulele senzoepiteliale externe ale organului auditiv
sunt situate pe epiteliocitele de susţinere externe într-un singur rând
sunt situate pe epiteliocitele de susţinere externe în 4-5 rânduri
posedă stereocili cu aranjament liniar
posedă stereocili cu aranjament în formă de litera V
stereocilii au în componenţa sa proteine contractile
Corneea ochiului
face parte din aparatul dioptric al ochiului
nu conţine vase sanguin
conţine terminaţiuni nervoase
stroma ei e formată din ţesut conjunctiv fibros lax neordonat
epiteliul anterior al ei este pluristratificat pavimentos cornificat
Coroida
este tunica externă a globului ocular
conţine un număr mare de melanocite
asigură trofica retinei ochiului
reglează tensiunea şi temperatura intraoculară
irisul şi corpul ciliar sunt derivate a coroidei
Mugurii gustativi
se conţin în papilile valate, foliate şi fungiforme ale limbii
se conţin în papilile valate, foliate şi filiforme ale limbii
se conţin în papilile valate, filiforme şi fungiforme ale limbii
conţin două tipuri de celule
conţin patru tipuri de celule
Trompa auditivă (Eustachio):
asigură comunicarea dintre cavitatea timpanică şi nazofaringe
reglează presiunea aerului din cavitatea timpanică
este tapetată cu epiteliul unistratificat prismatic anizomorf ciliat
este tapetată cu epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
este un constituent al urechei interne