Etiologia leziunilor odontale coronare poate fi:
traumatică
fiziologică
de acţiuni chimice
artificială
congenitală
Leziunile odontale coronare pot fi produse de factori:
endogeni
fiziologici
exogeni
dificili
artificiali
Simptomatologia leziunilor odontale coronare:
alterare gustativă
defecte morfologice
alterarea oaselor maxilare
alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţiei
alterarea fizionomiei
Simptomele exobucale în caz de leziuni odontale coronare depind de:
modul examinării
tehnica palpării
topografia dinţilor lezaţi
numărul dinţilor lezaţi
examenul subiectiv
Pentru a testa vitalitatea pulpară se utilizează:
palparea
teste termice
teste funcţionale
teste electrice
endoscopia bucală
După raportul incrustaţiei cu dintele de suport deosebim incrusaţii:
intratisulare
extratisulare
bidentare
biologice
intra-extratisulare
Incrustaţiile sunt indicate:
pe dinţii temporari
pe dinţii permanenţi
până la 18 ani
după 18 ani
ca element de agregare
Etapele pregătirii unei cavităţi pentru incrustaţii intratisulare:
deschiderea cavităţii
sondarea cavităţii
crearea formei de contur
radiografie
extensia preventivă
Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:
închiderii marginale perfecte
protecţia prismelor de smalţ
protecţia pulpei
protecţia festonului gingival
protecţia dinţilor adiacenţi
Cavităţile preparate pentru incrustaţii (inlay-uri) intratisulare pot fi grupate în:
simple
duble
triple
atipice
multilaterale
După tehnologia de confecționare coroanele de înveliş pot fi:
prin ştanţare sau turnare
prin polimerizare
prin îndoire
prin şlefuire
prin sculptură
Coroanele de înveliş sânt indicate:
pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate
pe dinţi mobili de gr. III
pe dinţi integri ca elemente de agregare
pe dinţi sănătoşi ca element fizionomic
pe dinţi trataţi incorect
Obiectivele urmărite la prepararea dintelui pentru coroană de înveliş:
prepararea în limitele smalţului
deretentivizarea coroanei
realizarea spaţiului interocluzal necesar
prepararea cu dezgolirea insuliţelor de dentină
prepararea cu dezgolirea totală a dentinei
Coroanele provizorii pot fi:
prefabricate (standarde)
confecţionate individual
confecţionate din ceramică
confecţionate din cimenturi
confecţionate din cauciuc
Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii prevede:
amprentarea dintelui după preparare
amprentarea dintelui pînă la preparare
adaptarea capei standard
adaptarea coroanei prefabricate
prepararea acrilatului autopolimerizabil, aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală
Cele mai favorabile tipuri de praguri la colet:
în unghi ascuţit
excavat
în unghi drept
convex
undulat
Coroanele fizionomice ceramice sunt contraindicate:
pe dinţii frontali
pe dinţii laterali
pe dinţi cu coroane înalte
pe dinţi cu coroane scurte
pe dinţi anteriori
Coroanele fizionomice acrilice sunt contraindicate:
pe dinţi frontali
La confecţionarea coroanelor fizionomice din acrilat dintele la colet se prepară:
fără prag, tangenţial
cu prag subgingival
cu prag juxta gingival
cu prag subgingival superficial
cu prag ecuatorial
La confecţionarea coroanelor fizionomice din compozit dintele la colet se prepară:
Etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice turnate:
radiografia
prepararea dintelui, amprentarea, protecţia
realizarea modelului cu dinţi mobilizabili
realizarea modelului obişnuit
electroodontometria
Consolidarea dintre componenta metalică şi ceramică în lucrările metalo-ceramice se efctuiază prin legături:
fizice
fiziologice
chimice
mecanice
dure
În lucrările metalo-acrilice componenta metalică turnată pentru retenţia acrilatului se utilizează cu diferite elemente mecanice:
aplicarea oxizilor metalelor
anse
găuri
solzi de peşte
butoni
Ceramica dentară clasică este compusă din:
feldspat
cuarţ
material sintetic
caolin
corund
Coroanele de substituţie sunt indicate în:
leziuni odontale coronare parţiale
leziuni odontale coronare subtotale
anomalii de volum ale coroanei
anomalii de sediu ale dintelui
leziuni odontale coronare totale
Coroanele de substituţie sînt indicate:
când restul coronar este la nivelul gingiei
cînd rădăcina este mobilă de gr. III
când restul coronar se plasează supragingival cu 1 – 2 mm
când lungimea rădăcinii este mai mare decât înălţimea coronară
când lungimea rădăcinii este mai mică de 3 ori decât înălţimea coronară
Coroanele de substituţie sunt contraindicate când:
rădăcina este în profunzimea osului alveolar
rădăcina nu este dreaptă
canalul radicular este obturat
la mandibulă a rămas numai rădăcina unui dinte
în zona apexului este proces patologic netratat
Prepararea suprafeţei radicualre la confecţionarea coroanelor de substituţie poate fi:
oblică
orizontală
triunghiulară
trapezoidală
concavă
După modul de consolidare a dispozitivului radicular cu cel coronar coroanele de substituţie pot fi:
monolite
labile
semilabile
integrante
elastice
Segmentul intra-radicular al pivotului coroanei de substituţie trbuie să aibă lungime:
mai mică decît înălţimea coroanei
egală cu înălţimea coroanei
mai mare decât înălţimea coroanei
egală cu jumătatea înălţimii coroanei
nu are importanţă
Coroanele de substituţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţi:
să fie elastice
să nu traumeze parodontul marginal
să închidă ermetic canalul radicular
să fie dure
să fie retentive
Dispozitivul radicular în coroanele de substituţie trebuie să fie:
rigid
elastic
retentiv
mobilizabil
cât mai scurt
Conform tehnicilor de modelare a machetei incrustaţiei intratisulare (inlay-ului) deosebim:
A-directă
B-indirectă
C-mixtă
D-în doi timpi
E-în trei timpi
Conform destinaţiei deosebim incrustaţii intratisulare (inlay-uri):
A-de refacere morfologică şi funcţională a coroanei dintelui
B-de refacere provizorie
C-ca element de agregare a diferitor lucrări protetice
D-cu destinaţie mixtă
E-cu destinaţie pe dinţi temporari
Cavitatea pregătită pentru o incrustaţie (inlay) intratisulară trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
A-să fie preparată numai în limitele smalţului
B-să fie preparată nu numai în limitele smalţului, dar şi în limitele dentinei
C-pereţii verticali să fie paraleli sau uşor să divieze
D-pereţii verticali să fie în convergenţă
E-pereţii verticali să fie ondulaţi
Conform materialelor din care se confecţioniază incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:
A-acrilice
B-metalice
C-ceramice
D-siliconice
E-din cimenturi
La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:
A-ghipsul
B-acrilatele autopolimerizabile
C-acrilatele termopolimerizabile
D-ceara stomatologică specială
E-ceară stomatologică lipicioasă
Etapele clinice de confecţionare a incrustaţiilor metalice (inlay-urilor) după metoda directă de modelare a machetei:
A-prepararea cavităţii pentru incrustaţie:
B-modelarea machetei incrustaţiei din ceară specială
C-amprentarea
D-realizarea modelului de lucru
E-ambalarea machetei din ceară pentru turnare
Etapele de laborator la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) metalice prin metoda directă:
A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabil
B-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnare
C-turnarea incrustaţiei
D-proba incrustaţiei în cavitatea orală
E-cimentarea incrustaţiei
Onlay-urile sau coroanele parţiale pot fi:
1/4
2/4
2/2
2/3
1/3
Confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) din acrilate moderne fotopolimerizabile prin tehnica indirectă prevede:
A-realizarea modelului de lucru din superghips
B-realizarea modelului de lucru din ghips medical
C-modelarea machetei incrustaţiei din ceară
D-modelarea incrustaţiei din acrilat fotopolimerizabil strat cu strat direct pe model
E-schimbul machetei din ceară a incrustaţiei în acrilat
Din cerinţele către coroanele de înveliş fac parte:
A-uşor să se supună cimentării
B-să nu aibă miros neplăcut
C-marginea cervicală să aibă contact intim cu toată suprafaţa bontului dentar s-au cu pragul cervical
D-să restabiliască funcţia gustativă
E-să refacă aspectul morfo-funcţional a dintelui pe care se aplică
Coroanele de înveliş sunt indicate:
A-la prezenţa unor obturaţii mari, întinse în suprafaţă ce nu asigură o suficientă retenţie a lor
B-la prezenţa unor obturaţii mici în suprafaţă
C-în caz de prezenţa anomaliilor dentare de formă, volum
D-în caz de prezenţa anomaliilor de formă a proceselor alveolare
E-la prezenţa procesului patologic în zona apex-ului radicular
După destinaţie deosebim următoarele varietăţi de coroane de înveliş:
A-de reconstituire
B-de agregare
C-de autoreglare
D-de automenţinere
E-de autocurăţire
Coroanele de înveliş metalice pot fi realizate din:
A-aliajele metalelor uşor fuzibile
B-aliajele Al
C-aliajele Au
D-aliajele Cr-Co
E-aliajele Si
Coroanele fizionomice Jacket pot fi confecţionate din următoarele acrilate:
A-Ftorax
B-Superacril-Spofa
C-Redont-03
D-Sinma-74
E-Etacril
Prepararea ţesuturilor dure în vederea aplicării coroanelor de înveliş se realizează în scopul:
A-asigurării durităţii coroanei de înveliş
B-asigurării elasticităţii coroanei naturale a dintelui
C-creării spaţiului necesar pentru coroana de înveliş
D-creării spaţiului minim de vorbire
E-lichidării convexităţilor coroanei naturale a dintelui
Realizarea coroanelor metalice se poate obţine prin următoarele tehnici:
A-ştanţare
B-ardere
C-turnare
D-polimerizare
E-lipire
Coroanele de înveliş metalice confecţionate prin tehnica turnării pot fi:
A-cu grosimea pereţilor dirijată
B-cu grosimea pereţilor nedirijată
C-transparente
D-uşor ştanţate
E-uşor fuzibile
Coroanele fizionomice pot fi confecţionate din:
A-ceramică
B-aliajele aurului
C-acrilate
D-aliajele argintului
E-platină
La confecţionarea coroanelor fizionomice Jacket din acrilat dintele stâlp la colet se prepară:
A-cu prag
B-ondular
C-fără prag
D-în trepte
E-în zig-zag
Coroanele fizionomice din acrilate şi ceramică sunt indicate pe:
A-incisivi
B-canini
C-premolari
D-molari maxilari
E-molari mandibulari
Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică alcătuită din:
A-două căpăcele ce glisează
B-un căpăcel confecţionat pe bontul preparat
C-o coroană ce glisează pe căpăcelul fixat pe bontul dentar
D-două coroane ce glisează
E-o coroană ce glisează pe bontul preparat
După modul de agregare punţile dentare pot fi:
mobilizabile
pe magniţi
fixe
demontabile
cu succiune
Punţile dentare se confecţionează din:
acrilat
ceramică
cauciucuri
aliajele metalelor nobile
materiale termoplastice