1. CS. Organele respiratoare se dezvoltă din:
Porțiunea cefalică a intestinului primitiv
Peretele ventral al intestinului anterior
Intestinul posterior
Ectoderm
Mezenteron
2. CM. Căile respiratoare se intersectează cu cele digestive în:
Nazofaringe
Bucofaringe
Laringofaringe
Cavitatea bucală
Aditusul laringian
3. CM. Respirația, ca totalitate a proceselor fiziologice cuprinde:
Respirația pulmonară (sau externă)
Respirația cutanată
Respirația bronhoveziculară
Respirația tisulară (internă)
Respirația abdominală
4. CM. Referitor la căile respiratoare:
Sunt clasificate în supraglotice si infraglotice
Au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
Din exterior sunt tapetate cu peribronhie
Conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite să încălzească aerul inspirat
5. CM. Referitor la mucoasa căilor respiratoare:
E tapetată cu epiteliu ciliat
Dedesubtul ei se află o patură submucoasă
Nu conține rețele de vase sangvine
Nu conține rețele nervoase
În totalitatea sa se prezintă ca o zonă tusigenă
6. CM. Formațiunile limfoide ale căilor respiratoare sunt reprezentate prin:
Țesutul limfoid din corionul mucoasei lor
Aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei
Amigdala carinei traheale
Amigdala laringiană
Amigdala nazofaringiană
7. CM. Funcțiile căilor respiratoare sunt:
De umectare a aerului inspirat
Purificarea aerului inspirat
Schimbul de gaze
Participă în procesele metabolice
De încălzire a aerului
8. CM. Cu privire la mucoasa căilor respiratoare:
Dedesubtul ei se află o pătură submucoasă
Este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate
Nu conţine reţele de vase sangvine
Poate fi vizualizată endoscopic
9. CS. Meatul nazal inferior comunică cu:
Sacul lacrimal
Sinusul maxilar
Sinusul frontal
Sinusul sfenoidal
10. CS. Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa:
Meatului superior
Meatului mijloci
Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării
Cornetului superior
Cornetului mijlociu
11. CM. Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale nasului extern se află următoarele planuri ale regiunii:
Țesutul celuloadipos subcutanat
Planul muscular
Tunica seroasă
Scheletul osteocartilaginos
Planul adventiceal
12. CM. Principalele configurații de nas extern sunt:
Nasul drept (tip August)
Nasul grecesc (tip Venus de Millo)
Nasul bifurcat
Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)
Nasul scobit (tip Socrate)
13. CM. Cu privire la nasul extern:
E de mai multe tipuri
I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
Prezintă schelet osteocartilaginos
Șanțul alar separă narinele de obraz
Cavitatea lui constituie vestibulul nazal
14. CM. Vestibulul nazal:
Este un canal înalt de cca 15 mm
E plasat intre narine si limen nasi
Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
15. CM. Nasul extern:
Adăpostește toată cavitatea nazală
Are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos
Nu posedă particularități de rasă și gen
Imprimă in mare măsură fizionomia
E situat in mijlocul feţei
16. CM. Mucoasa nazală exercită funcțiile:
Olfactivă
De protecție
Rezonatorie
De încălzire a aerului inspirat
17. CM. Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:
Inspecție
Palpație
Rinoscopie
Examen ultrasonic
Examen radiologic
18. CM. În meatul nazal mediu se deschid:
Celulele etmoidale posterioare
Canalul nazolacrimal
Celulele etmoidale anterioare
19. CM. În meatul nazal superior se deschid:
Sinusul sfenoid
20. CM. Cavitatea nazală:
Comunică cu exteriorul prin narine
Comunică cu rinofaringele prin coane
Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă
În submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase
Vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale
21. CM. Cavitatea nazală:
E situată în partea superioară a craniului facial
Se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele
Prin septul nazal este divizată în două jumătăţi, denumite fose nazale
La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă, separate prin limen nasi
Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi hemoragică
22. CM. Cavitatea nazală:
Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane
Cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă
În tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri
Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă
În submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)
23. CM. Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:
Micșorează greutatea craniului
Măresc rezistența craniului
Au rol de izolatori termici
Sunt rezonatori ai sunetelor
Măresc greutatea craniului
24. CM. Meaturile nazale sunt:
Superior, mediu, inferior
Nazal comun
Nazofaringian
Nazobucal
Nazolaringian
25. CM. Sinusul maxilar (antrul Highmore):
Este cel mai voluminos
Are forma unei piramide cu trei fete
Prezintă baza și trei pereți
Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II.
26. CM. Sinusul maxilar:
Se deschide în meatul nazal comun
Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II
Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei
Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
27. CM. Referitor la sinusul frontal:
Este o cavitate piramidală
Cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept
Se deschide în meatul nazal superior
Se deschide prin infundibulul etmoidal în meatul nazal mijlociu
E situat în partea nazală a frontalului
28. CM. Sinusul sfenoidal:
Este o cavitate cuboidală neregulată
E împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice
Se deschide în recesul sfenoetmoidal
Se deschide în meatul nazal mijlociu
E situat în corpul osului sfenoid
29. CS. Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:
Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
Tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate
Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
Tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
30. CS. Limita inferioară a laringelui este:
C5
C6
C4
Osul hioid
T1