280. CS. Orizontala Frankfurt se referă la:
Cutia toracică
Craniu
Bazin
Coloana vertebrală
Membrul superior
281. CS. Unghiul Camper se referă la:
282. CS. Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane reprezintă:
Canalul inciziv
Apertura piriformă
Peştera mastoidiană
Fisura orbitară inferioară
Toate false
283. CS. Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit:
Canal inciziv
Apertură piriformă
Peşteră mastoidiană
Fisură orbitară inferioară
284. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei constituie:
285. CS. La vârful orbitei se află:
Osul zigomatic
Fosa sacului lacrimal
Şanţul infraorbitar
Canalul optic
Fosa trohleară
286. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?
Infraorbitar
Palatin mare
Palatin mic
Condilar
Carotidian
287. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
Orificiul rotund
Orificiul palatin mare
Fisura orbitară superioară
Canalul pterigoid
288. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:
Fisura pterigomaxilară
Fisura pietroscvamoasă
289. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin:
Canaliculul mastoidian
Canalul musculotubar
Canaliculul coardei timpanice
Canaliculul timpanic
Coane
290. CS. Sfenoidul, maxila şi palatinul împreună delimitează:
Orificiul lacerat
Canalul nervului hipoglos
Orificiul jugular
291. CS. Anterior vârful piramidei temporale delimitează:
Canalul pterigopalatin (palatin mare)
292. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează:
293. CS. Bula etmoidală proemină:
În meatul nazal inferior
Pe peretele medial al orbitei
La baza apofizei zigomatice
Pe piramida osului temporal
În meatul nazal mediu
294. CS. Canalul nazolacrimal se deschide:
295. CS. Orificiile etmoidale se asociază cu:
Meatul nazal inferior
Peretele medial al orbitei
Baza apofizei zigomatice
Piramida osului temporal
Meatul nazal mediu
296. CS. Apertura sinusului sphenoidal se deschide în:
Meatus nasi medius
Fossa pterygopalatina
Recesul sfenoetmoidal
Fossa cranii media
Toate corecte
297. CS. Postero-lateral de corpul sfenoidului se deschide:
Canalul incisiv
Canalul carotid
298. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:
299. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin:
Foramen rotundum
Foramen sphenopalatinum
Foramen ovale
Fissura pterygomaxillaris
Canalis pterygoideus
300. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin:
Canalis palatinus major
Canalis condylaris
301. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
Canalis ethmoidalis posterior
302. CM. Care oase formează paries inferior orbitae?
Maxilla
Os palatinum
Os sphenoidale
Os lacrimale
Os incisivum
303. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:
Orificiul incisiv
Apertura sinusului sfenoid
Infundibulul etmoidal
Celulele posterioare ale osului etmoid
Canalul nazolacrimal
304. CM. Baza craniului se împarte în
Baza anterioară
Baza posterioară
Baza externă
Baza laterală
Baza internă
305. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a mai multor oase:
Stiloid
Lacerat
Rotund
Orificiul extern al canalului carotid
Jugular
306. CM. Bolta craniului este formată de:
Solzul osului frontal
Partea bazilară a occipitalului
Solzul temporalului
Oasele parietale
Corpul sfenoidului
307. CM. Cu privire la craniul facial:
Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a osului etmoid
La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
308. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial:
Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un unghi drept unul faţă de altul
Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial.
Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al orbitei.
Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar.
Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii orbitari.
309. CM. Peretele medial al orbitei este format de:
Faţa orbitară a aripilor mari
Osul lacrimal
Aripele mici
Lamela orbitară a osului etmoid
Apofiza frontală a maxilei
310. CM. Peretele inferior al orbitei este format de:
Faţa orbitară a osului zigomatic
Apofiza frontală a osului zigomatic
Fata orbitară a maxilei
Apofiza zigomatică a osului frontal
Apofiza orbitară a osului palatin