31. CM. Care din articulațiile enumerate sunt biaxiale?
Articulatio ellipsoidea
Articulatio trochoidea
Articulatio sellaris
Articulatio plana
Articulatio bicondylaris
32. CM. Care din articulațiile enumerate sunt pluriaxiale?
Articulatio cotylica
33. CM. Feţele articulare:
Sunt zone de contact între oase
Sunt tapetate cu pericondru
De forma lor depinde variabilitatea mișcărilor în articulație
Sunt absolut congruente
Se formează sub influența mușchilor care acționează asupra articulației
34. CM. Cartilajul articular:
Cel mai des e hialinic și doar uneori fibros
Are o grosime de cca 2 mm
Nu e tapetat cu pericondru și nu regenerează
Conține numeroase vase sangvine
Condrocitele din componența lui produc lichid sinovial
35. CM. Straturile capsulei articulare:
Adventiceal
Epitelial
Fibros
Seros
Sinovial
36. CM. Lichidul sinovial are rol de:
Dirijare a mişcărilor
Metabolism
Amortizare
Lubrifiere a feţelor articulare
Creştere a oaselor
37. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:
Protecţie
Sprijin
Menținerea în contact a fețelor articulare
Reglementare a mişcărilor
Secreţie
38. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de:
Unire a oaselor
Fortificare a capsulei articulare
Frânare a mişcărilor
39. CM. Cartilajul articular:
Nu conţine terminaţii nervoase
Are proprietăţi de compresibilitate şi elasticitate
Joacă rol de amortizator
Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstă
În caz de imobilizare îndelungată poate fi invadat de vase sangvine
40. CS. Mişcarea prin care două segmente ale unui membru se îndepărtează unul de altul:
Circumducţia
Adducţia
Abducţia
Extensia
Flexia
41. CM. Sunt posibile numai mişcări neînsemnate de alunecare în:
Articulaţia plană
Articulaţia elicoidală
Articulaţia trohoidă
Amfiartroză
Articulaţia în şa
42. CM. Permite numai mişcări de flexie – extensie:
Articulaţia elipsoidă
Articulaţia trohleară
Articulaţia cohleară
43. CM. Se realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie şi circumducţie în:
Articulaţia sferoidă
Articulaţia condilară
Articulaţia cotilică
44. CM. Realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie, rotaţie şi circumducţie:
45. CM. Permite mişcări opuse numai într-un singur plan:
Articulaţia în şa.
46. CM. Sunt posibile mişcări numai în jurul a două axe reciproc perpendiculare în:
47. CM. Sunt pluriaxiale:
48. CS. Suturile fac parte din:
Sinsarcoze
Sinelastoze
Sincondroze
Sinfibroze
Sinostoze
49. CS. Gomfozele ţin de:
Ligamente
Membrane
50. CM. Joncţiunile oaselor craniene:
Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor plane
Suturile dinţate lipsesc în regiunea craniului facial
Între corpul sfenoidului şi baza occipitalului se află o sincondroză permanentă
Gomfozele reprezintă o varietate a sinfibrozelor
Articulaţia temporomandibulară este o diartroză condilară, complexă, combinată
51. CM. Articulaţia temporomandibulară:
Cavitatea articulară este divizată în două etaje
Discul articular are o formă de lentilă biconvexă
Mişcările de alunecare au loc în etajul inferior
Mişcările de rotaţie în jurul axei verticale se efectuează în etajul superior
În caz de lateropulsie, are loc mişcarea de alunecare unilaterală a capului mandibulei cu discul articular în etajul superior al ATM, iar în partea contralaterală - rotaţia în etajul inferior
52. CM. Aparatul ligamentar al articulaţiei temporomandibulare:
Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articulară
Ligamentele extracapsulare unesc mandibula cu craniul
Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngroşare a capsulei fibroase a glandei parotide
Ligamentul sfenomandibular se extinde de la spina osului sfenoid până la unghiul mandubulei
Ligamentul sfenomandibular joacă rolul de suport pasiv al mandibulei
53. CM. Mişcările în articulaţia temporomandibulară:
În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împreună cu discul articular pe faţa articulară a temporalului
În retropulsie au loc mişcări de rotaţie în etajul inferior
La mişcarea de coborâre a mandibulei se disting trei faze
În deplasarea mandibulei anterior mişcarea se realizează doar în etajul inferior
În lateropulsie mişcările, care au loc în ambele articulaţii nu sunt identice
54. CM. Suturae serratae între:
Parietal şi occipital
Frontal şi nazal
Maxila dreaptă şi stângă
Temporal şi sfenoid
Frontal şi parietal
55. CM. Ce ligamente fortifică articulationes atlantoaxiales mediana et laterales?
Ligamentum apicis dentis
Ligamentum transversum atlantis
Ligamenta alaria
Ligamentum cruciforme atlantis
Ligamentum supraspinale
56. CM. Din care tip de articulații face parte articulatio temporomandibularis?
Articulatio simplex
Articulatio composita
Articulatio combinata
Articulatio complexa
Articulatio synovialis
57. CM. Ce mișcări se efectuiază numai în etajul inferior al articulatio temporomandibularis?
Propulsia mandibulei
Retropulsia mandibulei
Coborârea mandibulei
Ridicarea mandibulei
Mișcări laterale
58. CM. Ce mișcări se efectuiază în etajul superior al articulatio temporomandibularis?
59. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio temporomandibularis:
Ligamentum laterale
Ligamentum sphenomandibulare
Ligamentum stylomandibulare
Ligamentum mediale
Ligamentum bifurcatum
60. CM. Din ce grup de articulații face parte articulatio atlantooccipitalis?