151. CS. Element al art. Lisfranc:
Ligg. colaterale
Lig. deltoid
Lig. lateral
Lig. bifurcat
Lig. cuneometatarsian interosos medial
152. CS. Ce formă are articulatio calcaneocuboidea?
Articulatio plana
Articulatio spheroidea
Articulatio sellaris
Ginglymus
Articulatio ellipsoidea
153. CS. Ce formă are articulatio cuneonavicularis?
154. CS. Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
155. CS. Ce formă au articulationes metatarsophalangeae?
Articulatio bicondylaris
156. CS. Element al art. Chopart:
157. CS. Ce formă au articulationes interphalangeae pedis?
158. CS. Ce mișcări sunt posibile în articulationes interphalangeae pedis?
Flexio et extensio
Adductio et abductio
Rotatio
Circumductio
Oppositio et reppositio
159. CM. Structurile de amortizare ale membrului inferior:
Meniscurile
Lichidul sinovial
Oasele gambei
Rotula
Bolta piciorului
160. CM. Articulaţia sacroiliacă:
Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
Capsula articulară este liberă şi rezistentă
Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
Prezintă o amfiartroză
161. CM. Ce ligamente întăresc articulatio sacroiliaca?
Ligamentum sacrospinotuberale
Ligamentum sacroiliacum interosseum
Ligamentum sacrotuberale
Ligamenta sacroiliaca ventralia
Ligamenta sacroiliaca dorsalia
162. CM. Simfiza pubiană:
Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţ
Înălţimea simfizei este mai mare la femei
Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului
163. CM. Bazinul în ansamblu:
Constituie un inel osos
Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-55)
164. CM. Linia terminală traversează:
Promontoriul
Creasta iliacă
Linia arcuată
Creasta pubică
Marginea superioară a simfizei pubiene
165. CM. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
Coccisul
Ligamentele sacrospinale
Tuberozităţile sciatice
Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
Simfiza pubiană
166. CM. Articulaţia coxofemurală:
Este formată de capul femurului şi acetabul
Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare
167. CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae:
Zona orbicularis
Ligamentum iliofemorale
Ligamentum transversum acetabuli
Ligamentum capitis femoris
Ligamentum pubofemorale
168. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio coxae?
169. CM. Mişcările în articulaţia coxofemurală:
Amplitudinea mişcărilor depinde de poziţia articulaţiei genunchiului
Rotaţia laterală este mai evidentă decât cea medială
Ligamentul ischiofemural frânează extensia
Mişcările sunt limitate de aparatul ligamentar
Amplitudinea rotaţiei constituie 70-80 grade
170. CM. Articulaţia genunchiului:
Feţele articulare sunt extinse, incongruente
Este constituită din articulaţia femurotibială şi femuropatelară
Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
Este o diartroză uniaxială
171. CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
Ligamentul cruciat anterior este lezat mai des decât cel posterior
Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a articulației genunchiului
172. CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
Infrarotuliană profundă
Laterorotuliană
Subcutanată prerotuliană
Retrorotuliană
Suprarotuliană
173. CM. Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului.
Fibula
Tibia
Patella
Femur
174. CM. Care ligamente frînează extensia în articulatio genus?
Ligamentum collaterale tibiale et fubulare
Ligamentum cruciatum anterius et posterius
Ligamentum popliteum obliquum
Ligamentum popliteum arcuatum
Ligamentum cruciatum anterius
175. CM. Care ligamente frânează rotația în articulatio genus?
Ligamentum collaterale tibiale
Ligamentul patellae
176. CM. Indicați elementele intraarticulare în articulatio genus:
Ligamentum transversum genus
Plicae alares
Menisci medialis et lateralis
177. CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
Pars tibionavicularis
Pars tibiocalcanea
Pars tibiotalaris anterior
Pars tibiotalaris posterior
Pars tibiofibularis
178. CM. Meniscurile:
Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
Marginile interne ale lor sunt libere
Cel medial are formă semilunară
Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial
179. CM. Componentele articulaţiei genunchiului:
Ligamentul transvers al genunchiului uneşte porţiunile anterioare ale meniscurilor
Meniscul lateral este fixat la ligamentul cruciat posterior şi la condilul medial al femurului prin ligamente
Numărul şi dimensiunile burselor sinoviale variază individual
Capsula fibroasă e laxă
Bursele sinoviale: suprapatelară, poplitee, anserină şi gastrocnemiană comunică cu cavitatea sinovială a genunchiului
180. CM. Articulaţia tibiofibulară:
Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
Este o amfiartroză
Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului