1. CM. După geneză mușchii se divid în:
Mm. autohtoni
Mm. truncopetali
Mm. trunchiului,
Mm. truncofugali
Mm membrelor
2. CM. După topografie mușchii se divid în:
Mm. capului şi gâtului
Mm.trunchiului
Mm.membrelor
3. CM. După funcţie mușchii se divid în:
Mm. sinergişti
Mm. antagonilti
Mm. flexori
Mm. extensori
4. CM. După formă mușchii se divid în:
Мm.trunchiului
Мm. rotunzi
Мm. laţi
Мm. scurţi
Мm. lungi
5. CM. După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
Mm. sinergişti,
Mm. fusiformi
Mm. recţi
Mm. oblici
Mm. transversali
6. CM. Sub aspect histologic mușchii se divid în:
Mm. striaţi
Mm. depresori,
Mm. netezi
Mm. constrictori
M. cardiac
7. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Aponevrozele
Tendoanele
Plicele sinoviale
Venterele musculare
Tecile sinoviale
8. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
Fascia
Aponeurosis
Tendo
Intersectio tendinea.
Caput
9. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular.
Perimysium
Epimysium
Mesotendineum
Perineurium
Endoneurium
10. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Venter
Anulus tendineus
11. CM. Derivatele fasciilor:
Septum intermusculare
Retinaculum flexorum
Retinaculum extensorum
Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
Bursae synoviales
12. CM. Indicați factorii care determină forța musculară.
Lungimea mușchiului
Secțiunea transversală anatomică
Unghiul de fixare pe os
Secțiunea transversală fiziologică
Nivelul de antrenare
13. CM. Indicați elementele auxiliare ale mușchilor.
Tecile sinoviale ale tendoanelor
Tecile fibroase ale tendoanelor
Fasciile
Oasele sesamoide
Ligamentele articulare
14. CM. Indicați, care este rolul fasciilor musculare.
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
Servesc pentru inserția unor mușchi
Determină direcția tracțiunii musculare
Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
15. CM. Muşchii scheletici:
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
Au funcţie contractilă
Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
Constituie 55 - 60% din masa corpului
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
16. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
17. CM. Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii.
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
18. CM. Muşchii toracelui:
Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt respiratori.
Muşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
19. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.
Musculus levator scapulae.
Musculus seratus posterior superior.
Musculi rhomboidei minor et major.
Musculus serratus anterior.
Musculus lattissimus dorsi.
20. CM. Muşchiul pectoral mare:
Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
21. CM. Muşchiul pectoral mic:
Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
22. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Tuberositas ulnae
Tuberositas radii
Collum radii
Olecranon
Fascia antebrachii
23. CM. Muşchiul dinţat anterior :
Este tetragonal.
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
Este un muşchi inspirator.
24. CM. Muşchii proprii ai toracelui:
Majoritatea participă în actul de expiraţie.
Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile coastelor.
Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente.
Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei toracice.
25. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară
26. CM. Funcţiile diafragmului:
De respiraţie.
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
Participă la actul de deglutiţie.
Contribuie la motorica căilor biliare.
Contribuie la fonație.
27. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
M. dinţat posterior inferior
Mm. intercostali interni și externi
M. supraspinos
M. subcostali
M. transvers al toracelui
28. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
Hiatul aortic
Spaţiul sternocostal
Orificiul venei cave inferioare
Hiatul esofagian
Trigonul lombocostal
29. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.
Tuberculum majus humeri.
Tuberculum minus humeri.
Tuberositas deltoidea humeri.
Collum chirurgicum humeri.
Tuberositas radii.
30. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
Acromion
Processus coracoideus scapulae.
Crista tuberculi majoris humeri.
Crista tuberculi minoris humeri.
Spina scapulae.