61. CS. Fasciile membrului superior:
În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
62. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Мusculus teres major.
Мusculus triceps brachii.
Мusculus pectoralis minor.
Мusculus serratus anterior.
Мusculi teretis minor et major.
63. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
Collum chirurgicum humeri.
Caput longum musculi bicipitis brachii.
Caput longum musculi tricipitis brachii.
Мusculus coracobrachialis.
Мusculi teres minor et major.
64. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:
Мusculus brachialis.
65. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:
Мusculus biceps brachii.
Мusculus teres minor.
Мusculus subscapularis.
66. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
M. trapez
M. marele dorsal
M. infraspinos
M. subscapular
M. rotund mare
67. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
M. deltoid
M. pectoral mare
M. pectoral anterior
M. pectoral mic
M. biceps brahial
68. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
Мusculus deltoideus.
Мusculus pectoralis major
69. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
Humerus.
Musculus biceps brachii.
Musculus triceps brachii.
Musculus brachialis.
70. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
M. triceps brahial
M. biceps brahial (capul scurt)
M. dinţat anterior
M. coracobrahial
71. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
72. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
Tendonul capului lung al m. biceps brahial
Humerus
73. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Trigonul omoclavicular
Trigonul clavipectoral
Trigonul deltoideopectoral
Trigonul suprapectoral
Trigonul subpectoral
74. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Musculus pronator teres.
Musculus brachioradialis.
Musculus biceps brachii
75. CM. Numiți șanțurile antebrațului:
Median
Radioulnar
Cubital
Radial
Ulnar
76. CM. Fosa cubitală este delimitată de:
M. brahial
M. brahioradial
M. supinator
M. pronator patrat
77. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
M. pronator rotund
78. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
79. CM. Şanţul radial este delimitat de:
M. flexor superficial al degetelor
M. flexor ulnar al carpului
M. flexor radial al carpului
M. palmar lung
80. CM. Şanţul median este delimitat de :
M. flexor profund al degetelor
81. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
M. flexor lung al policelui
M. flexor profund al policelui
82. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
Sunt situaţi în trei planuri.
Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
83. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
Sunt în număr de patru.
M.palmar scurt este inconstant.
Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
84. CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial.
De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
85. CM. Retinaculele membrului superior:
Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid.
Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
86. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Tendonul m. flexor ulnar al carpului
Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
Tendonul m. flexor radial al carpului
Tendonul m. flexor lung al policelui
Tendonul abductorului lung al policelui
87. CM. Topografia braţului:
Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
88. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
Мusculus pronator teres.
Мusculus supinator.
89. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern
Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster.
90. CS. Fosele inghinale:
Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.