91. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis.
Fascia transversalis.
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
Мusculus obliquus internus abdominis.
Lig. inguinale
92. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Мusculus obliquus externus abdominis.
Lig. inguinale.
93. CM. Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
Participă la inspiraţie.
Contribuie la fixarea organelor interne.
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
94. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
95. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară.
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
La marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni – superioară și inferioară
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
96. CM. Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
97. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza m. oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
98. CM. Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct.
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
99. CM. Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
La femei sunt mai largi.
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
100. CM. Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
101. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Triunghiul sternocostal
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
102. CM. Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale
Мusculus longissimus.
Мusculus latissimus dorsi.
Мusculus obliquus abdominis externus.
Мusculus pectoralis major.
Мusculus obliquus abdominis internus.
103. CS. Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas.
Trochanter major femoris.
Trochanter minor femoris.
Collum femoris.
Linea aspera femoris.
Spina iliaca anterior superior.
104. CS. Musculus gluteus minimus se inseră pe:
Fosa trohanterica.
105. CM. Indicați care mușchi participă la extensia coapsei
Мusculus gluteus minimus.
Мusculus gluteus maximus.
Мusculus gluteus medius.
Мusculus pectineus.
Мusculus vastus intermedius.
106. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea coapsei
Мusculus pectineus
Мusculus gracilis.
107. CS. Indicați care mușchi participă la rotația internă a coapsei
Мusculus iliopsoas.
Мusculus sartorius.
108. CM. Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei
Мusculus tensor fasciae latae
Мusculus biceps femoris.
109. CS. Originea musculus sartorius:
Spina iliaca anterior inferior.
Spina iliaca posterior superior.
110. CS. Funcția de bază a musculus vastus lateralis:
Flectează gamba
Extensia gambei
Flectează coapsa
Rotește coapsa extern
Supinează coapsa
111. CS. Locul de inserție a musculus adductor longus:
Epicondylus lateralis femoris.
Epicondylus medialis femoris.
Condylus medialis tibiae.
Condylus lateralis tibiae.
112. CS. Muşchii coapsei. Grup muscular medial:
Semimembranos
Biceps femural
Semitendinos
Graţios
Croitor
113. CM. Flexia coapsei:
Gluteu mare
Piriform
Obturator intern
Gluteu mediu
Iliopsoas
114. CS. Adducţia coapsei:
Pectineu
Patrat al femurului
115. CS. Rotaţia coapsei înăuntru:
Obturator extern
116. CM. Muşchii bazinului:
Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei.
Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară.
Sunt biarticulari.
Se clasifică în mediali şi laterali.
Se inseră pe epifiza proximală a femurului.
117. CM. Fasciile mușchilor bazinului:
M. psoas mare este acoperit de fascia iliacă.
Fascia iliacă reprezintă continuarea fasciei endabdominale.
Porţiunea laterală a fasciei late se îndepărtează de lig.inghinal formând arcul iliopectineu.
Fascia gluteală separă mm.glutei de alţi muşchi externi ai bazinului.
Distal fascia gluteală continuă cu fascia lată a coapsei.
118. CM. Canalul obturator este delimitat de:
M. obturator extern
M. pectineu
Orificiul obturator
Şantul obturator
M. obturator intern
119. CM. Muşchii anteriori ai coapsei:
Sunt uniarticulari
Flectează coapsa şi gamba.
Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omulu
Formează un tendon comun.
M.cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.
120. CM. Muşchii posteriori ai coapsei:
Sunt extensori ai coapsei.
Flectează gamba.
Au origine pe osul iliac.
M.biceps al femurului şi m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.