201 CS. Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?
Lobul posterior al pituitarei
Corpul trapezoid
Genu corporis callosi
Hipocampul
Toate cele menţionate
202 CS. Următoarele căi ascendente au releu talamic, EXCEPTÂND:
Calea sensibilităţii tactile epicritice
Calea olfactivă
Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
Calea sensibilităţii gustative
Calea sensibilităţii tactile protopatice
203 CS. Au releu diencefalic următoarele căi senzoriale, EXCEPTÂND:
Calea auditivă
Calea gustativă
Calea optică
204 CS. Care dintre următoarele structuri este parte a epitalamusului?
Stria terminalis
Stria medularis thalami
Fornixul
Comissura posterior
Pulvinarul
205 CS. Nucleii anteriori ai hipotalamusului au rol în:
Secreţia de hormoni ce se depozitează în adenohipofiză
Secreţia de hormoni ce se depozitează în neurohipofiză
Integrarea simpatică
Secretă hormoni gonadotropi
Coordonarea funcţiilor sexuale
206 CS. Hipotalamusul este controlat de:
Talamus
Trunchiul cerebral
Cerebel
Scoarţa emisferelor cerebrale
Nucleii bazali
207 CS. Nucleii din aria hipotalamică dorsală au rol de:
Integrare simpatică
Integrare parasimpatică termoreglatoare
Control al activităţii secretorii ai hipofizei anterioare
Secreţie a hormonilor ce se depozitează în hipofiza posterioară
Toate false
208 CS. Substanţa perforată posterioară:
Se află între striile olfactive medială şi laterală
Se află înaintea infundibulului
Este delimitată lateral de pedunculii cerebrali
Este acoperită de lamina terminalis
C + B
209 CS. Statinele şi liberinele sunt produse ale:
Magnocelularei sau celulelor colinergice
Parvocelularei sau celulelor adrenergice
Nucleilor ariei hipotalamice laterale
Corpilor mamilari
Corpilor geniculati medial si lateral
210 CS. Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
Ventrală
Dorsală
Antero-superioară
Postero-inferioară
Laterală
211 CS. Subtalamusul este localizat:
Medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
Ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
Medial de hipotalamus
Anterior de lamina terminalis
Lateral de capsula internă
212 CS. Care din structurile următoare se dezvoltă din telencefal?
Area Broca, insula, nucleul septal
Bulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza
Brachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli
A + B
Nimic din cele de mai sus
213 CS. Prin orificiile Monro comunică:
Plexurile coroide cu ventriculul III
Ventriculele laterale cu ventriculul III
Ventriculele III şi V
Ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
Ventriculele laterale cu ventriculul IV
214 CS. Plafonul ventriculului III este format de:
Fornix
Corpus callosum
Ependimă
Pânza coroidă
Toate de mai sus
215 CS. Tela choroidea a ventriculului III:
Constă dintr-un strat dublu de pia
Formează planşeul ventriculului III
Constă dintr-un strat dublu de ependimă
Se află între corpul calos şi fornix
Se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
216 CM. Diencefalul este constituit din:
Lama cvadrigemenă
Regiunea talamică
Ventriculul IV
Hipotalamus
Ventriculul III
217 CM. Regiunea talamică a creierului intermediar include:
Hipotalamusul
Metatalamusul
Metencefalul
Talamusul
Epitalamusul
218 CM. Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice:
Aripile
Pedunculii cerebrali
Tuberculul anterior
Feţele medială şi superioară
219 CM. Substanța cenușie a talamusului este organizată sub aspect de nuclei:
Dorso-laterali
Anteriori si posteriori
Inferiori
Ventrolaterali
Mediali
220 CM. Striile medulară și terminală:
Leagă amigdala cu area subcallosa
Leagă nucleul habenular cu area septalis
Leagă bulbul rahidian cu talamusul
Trece împreună cu vena talamostriată printre nucleul caudat şi talamus
Leagă nucleul habenular cu nucleul caudat
221 CM. Talamusul:
E separat de nucleul lentiform prin braţul anterior al capsulei interne
Formează o parte din peretele lateral al ventriculului III
Din partea lui posterioară se află orificiul interventricular
E situat inferior de corpul fornixului
Are o faţă superioară care este parte a planşeului ventriculului lateral
222 CM. Nucleii talamusului prezintă, sub aspect funcțional:
Centri subcorticali motori
Centri vegetativi
Relee ale cailor conductoare senzitive
Centri subcorticali senzitivi
Centri subcorticali senzoriali
223 CM. Metatalamusul este constituit din:
Corpii geniculaţi laterali
Coliculii superiori
Corpul calos
Corpii geniculaţi mediali
Genunchiul capsulei interne
224 CM. Metatalamusul este format din:
Corpul geniculat lateral
Epifiză
Corpul geniculat medial
Hipofiză
Pulvinar
225 CM. Epitalamusul este format din:
Nucleul în care se închid reflexe olfactico-somatice
Corpi geniculaţi
Habenulă
226 CM. Epitalamusul înglobează formațiunile:
Hipofiza
Epifiza
Comisura cerebrală anterioară
Habenulele
Comisura habenulară
227 CM. Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamusului prezintă:
Centri subcorticali olfactivi
Centri subcorticali ai auzului
Relee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
Centri gustativi
228 CM. În componența diencefalului intră formațiunile endocrine:
Corpii cromafini
Glanda pineală
Glanda pituitară
229 CM. Hipotalamusul este format din:
Zonele periventriculară, medială şi laterală
Două perechi de corpi geniculaţi
Nuclei anteriori, mijlocii, posteriori
Ariile rostrală, dorsală, intermediară, laterală, posterioară
Nuclei de asociaţie
230 CS. Hipotalamusul reglează activitatea glandelor endocrine prin intermediul:
Scoarţei cerebrale
Trunchiului cerebral
Conexiunilor cu talamusul
Conexiunilor cu hipofiza
Conexiunilor directe cu glandele endocrine
231 CM. Din hipotalamus fac parte:
Decusația piramidelor
Chiasma optică
Corpii geniculaţi
Corpora mamilaria
Tuberculul cinereu cu infundibulul şi hipofiza
232 CM. Celule neurosecretoare hipotalamice se află în:
Nucleul paraventricular
Nucleul supraoptic
Nucleul ventromedial
Nucleii infundibulari
Nucleii corpilor mamilari
233 CM. Hipotalamusul este un centru de integrare a:
Sistemului limbic
Formației reticulare
Sistemului nervos parasimpatic
Sistemului nervos simpatic
Glandelor endocrine
234 CM. In componenţa hipotalamusului intră:
Tractul olfactiv
Tractul optic
Tuber cinereum şi infundibulum
Corpii mamilari
235 CM. Tractul optic:
Conţine axonii neuronilor, corpii celulari ai cărora se află în retină
Conţine fibre numai de la jumătăţile mediale ale ambelor retine
Toate fibrele pe care le conţine se termină în corpul geniculat medial
Conţine fibre care formează brachium colliculi inferioris
Conţine fibre care constituie calea aferentă a reflexului pupilar
236 CM. Chiasma optică:
Se află anterior de tija hipofizară
Se află lateral de artera carotidă internă
Conţine fibre de la neuronii bipolari ai retinei
Conţine fibre care se termină în corpul geniculat lateral
Conţine o încrucişare de fibre asociate cu jumătăţile nazale ale ambelor retine
237 CM. Hipotalamusul:
Se extinde de la chiasma optică până la tija hipofizei
Funcţional i se disting trei zone, iar morfologic – cinci arii
Produce hormoni stocaţi în lobul posterior al hipofizei
În nucleul lui supraoptic are loc elaborarea oxitocinei
Reprezintă un centru superior de termoreglare
238 CM. Următoarele structuri fac parte din subtalamus:
Nucleul subtalamic (corpul lui Luys)
Fasciculul lenticular
Fasciculul mamilotalamic
Fasciculul subtalamic
Zona incertă
239 CM. Ventriculul cerebral III comunică cu:
Spatiul subdural
Spatiul subarahnoidian (direct)
Ventriculele laterale
Canalul central (direct)
240 CM. Căile de comunicare a ventriculului III sunt:
Canalul central al măduvei spinării
Aperturile laterale (Luschka)
Orificiile interventriculare
Apeductul Silvius
Apertura mediană (Magendie)
241 CM. Ventriculul III al encefalului conține:
Plexuri venoase
Lichid cefalorahidian
Lichid tisular
Plexul coroid
Rețele vasculare miraculoase
242 CM. Ventriculul cerebral III are pereții:
Laterali
Sagital
Superior
Inferior
243 CM. Ventriculul trei:
Comunică cu ventriculele laterale prin orificiile interventriculare
Comunică cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius
Comunică cu spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul lui
Nu are plex coroid
Se află anterior de corpul pineal
244 CS. Care dintre afirmaţiile următoarele cu privire la comisura anterioară este falsă?
E situată în partea superioară a lamina terminalis
Leagă în special lobii temporali
Trece prin partea inferioară a nucleului lentiform
Poate fi văzută pe o secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari
Include fibrele căii olfactive
245 CS. În masa emisferei cerebrale se află:
Ventriculul lateral
Spatiul subarahnoidian
Apeductul cerebral
246 CS. Faţa medială a emisferei cerebrale este vascularizată de:
Artera cerebrală mijlocie
Arterele cerebrale anterioară și posterioară
Artera cerebrală posterioară
Trunchiul bazilar
Arterele cerebrale mijlocie şi anterioară
247 CS. Fisura longitudinală a creierului separă:
Numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
Lobul frontal de cel parietal
Lobul frontal de cel temporal
Cele 2 emisfere cerebrale
Numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
248 CS. Ariile corticale sunt delimitate de:
Feţele emisferelor cerebrale
Lobii emisferelor cerebrale
Şanţurile interlobare
Girusurile corticale
Nu au o delimitare prea netă
249 CS. Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
Diencefal
Emisferele cerebeloase
Emisferele cerebrale
Ganglionii bazali
250 CS. La om scoarţa cerebrală este segmentul cel mai dezvoltat al SNC, deoarece:
Este sediul ariilor corticale ale sistemelor senzoriale
Primeşte informaţii de la toate segmentele de corp
Reglează activitatea sistemului nervos vegetativ
Reprezintă segmentul superior de integrare a funcţiilor organismului
Depășește ca volum substanța albă