Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
Cauzate de hiperalimentaţie
Cauzate de subalimentaţie
Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar
Intoxicaţiile alimentareIntoxicaţiile alimentare
Fructele sunt surse de
Vitamine hidrosolubile
Lipide
Microelemente
Săruri minerale
Glucide
Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de
E.Coli
Cl.perfringhens
Cl.Botulinum
Salonină
Amigdalină
Indicii integrităţii laptelui sunt
Densitatea
Conţinutul de lipide
Conţinutul de proteine
Aciditatea
Conţinutul sărurilor minerale
Produsele furnizoare de caroteni sunt
Carne
Frişcă
Măcieş
Spanac
Ardei graşi
Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic
Cefalee
Tulburări ale somnului
Dureri în oase
Hipertenzie arterială
Dereglări psihice
În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în
Energogene
Substanţe catalitice
Preponderent plastice
Apă
Substanţe toxice
Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt
Sărurile minerale
Vitaminele
Proteinele
Glucidele
Lipidele
Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt
Sărurile mineral
Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
Microelementele
În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt
Aminoacizii esenţiali
Acizii graşi polinesaturaţi
Sărurile minerale.
În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt
Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează
Dereglarea sistemelor fermentative
Scăderea metabolismului bazal
Scăderea termogenezei
Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin
Accelerarea metabolismului bazal
Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează
Dereglarea funcţiei ficatului
Dereglarea funcţiei rinichilor
Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale
Dereglarea funcţiei sistemului nervos
Subnutriţia reprezintă:
patologie cauzată de alimentaţia abundentă
patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive
patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară
maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă
Hiperalimentaţia reprezintă:
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
Consecinţele subnutriţiei sunt:
obezitatea
fluoroza
încetinirea ritmului de creştere la copii
încetinirea metabolismului
scăderea în greutate
reducerea masei musculare
micşorarea productivităţii muncii
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu
diabet zaharat
unele hepatite cronice
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu
Tipurile subnutriţiei sunt:
subnutriţia secundară
subnutriţia primară
forma absolută
rahitismul
forma relativă
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
guşa endemică
ateroscleroza
avitaminozele
diabet
caria dentară
colelitiaza
anemiile nutriţionale
hipovitaminozele
fluoroză
Formele hiperalmentaţiei sunt:
secundară
absolută
primară
relativă
Intoxicaţiile alimentare reprezintă:
patologii cauzate de alimentaţia abundentă
patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă
maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice
Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:
de etiologie necunoscută
microbiene
nemicrobiene
virale
parazitare
Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:
particularităţile fizice ale alimentului
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor
ora consumării alimentelor
Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale unui agent patogen specific
toxine ale bacilul botulinic
toxine ale stafilococul
micotoxine
germeni condiţionat patogeni
Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale bacilului botulinic
toxine stafilococice
Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:
Formele botulismului sunt:
bacterian
infantil
alimentar
de plagă;
infecţios
Simptome specifice ale botulismului sunt:
artralgii
dereglări de vorbire
diplopie
dereglare a deglutiţiei
midriază
Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:
amigdalită
furuncul
plăgi purulente
panariciu
gastrită
Purtători facultativi de stafilococ sunt:
personalul bolnav cu amigdalită
rozătoarele
ţânţarii
insectele
animalele cu mastită
Numiţi formele micotoxicozelor:
fuzariotoxicoza
ergotismul
echinococoza
balantidioza
aflotoxicoza
Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:
animalele cu sânge rece
omul
animalele
Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:
fecală
transmisibilă
transplacentară
intestinală
alimentară
Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
transplacentar
intestinal
prin picături
de contact
fecalo - oral
Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:
cu cartofi încolţiţi
cu ciuperci otrăvitoare
cu organele unor specii de peşte
cu pesticide
cu ciuperci microscopice
Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:
cu carne de prepeliţă
cu harbuz
cu unele specii de peşti, în unii ani
mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică
Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:
copiii mici (sugari, preşcolari)
persoane cu sistem imunitar compromis
femeile însărcinate
vârstnicii (frecvent peste 65 ani)
persoanele cu vârstă medie
Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:
persoane care lucrează în abatoare, pescării
consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic
consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate
călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare
fumatul
Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:
respectarea CMA
depistarea surselor
prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conservele pregătite
sterilizarea corectă
prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă
Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile alimentare
depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare
asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor
întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor
Profilaxia micotoxicozelor:
monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare
respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor
lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor
prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve
Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:
controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare
utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice