Organul reprezintă:
O formațiune constituita din trei tunici
Un element cavitar
Parte a organismului constituită dintr-un complex de țesuturi integrate in realizarea anumitor func
Formațiune parenchimatoasă așezată in cavitatea abdominală
. O formațiune constituită din epiteliu, vase sangvine şi nervi.
Intestinul primitiv se dezvoltă din:
Ectoderm
Mezoderm
Endoderm
Dermatom
Miotom
Viscerele reprezintă
Organe localizate numai în cavitatea abdominală
Sisteme de organe ce efectuează legătura organismului cu mediul ambiant
Organe sau complexe de organe localizate în afara cavităților corpului si realizând funcții necesare pentru menținerea vieți
Un complex de organe din cavitatea toracică, abdominală şi cea a bazinului mic
Complexul organelor din cavitatea toracică
. Morfologic organele se împart in:
Seroase
Parenchimatoase
Glandulare
Epiteliale
Cavitare.
Indicaţi două funcții ale stromei organului:
Secretoare
Trofică
Hemopoietică
Metabolică
De sprijin
La organele cavitare se disting următoarele tunici:
Mucoasă
Submucoasă
Musculară (ţesut muscular neted)
Membranoasă
Seroasă
Adventicea sau membrana seroasa efectuează:
Legătura cu organele vecine
Legătura cu pereții cavităților
Formează cavități pentru organe
Formează ligamente
Legătura dintre organele cavitații abdominale şi cele din cavitatea toracică.
Tunici seroase ale organismului sunt:
Peritoneul
Pleura
Adventicea organelor tubulare
Pericardul
. Tunica vaginală a testiculului.
Cavitatea abdominală se divide in:
Cavitatea peritoneală
Etajul supramezocolic
Etajul inframezocolic
Spatiul retroperitoneal
Bursa omentală.
Care din organele enumerate sunt amplasate in spațiul retroperitoneal:
Duodenul
Rinichii si suprarenalele
Ureterele
Ficatu
Aorta şi vena cavă inferioară.
Tubului digestiv i se disting părțile:
Superioară sau craniană
Ingestivă
Inferioară sau caudală
Digestivă
Egestivă
CM. Partea ingestivă a tubului digestiv este constituită din:
Stomac
Esofag
Duoden
. Faringe
Cavitatea bucală.
Partea digestivă a tubului digestiv include:
Intestinul subțire
Esofagul
. Stomacul
Cecul
Colonul sigmoid
Partea egestivă a tubului digestiv este formată de următoarele organe:
ileon
cec
. Colon ascendent si transvers
Colon descendent, sigmoid si rect
Dispozitivul anatomic antireflux al joncțiunii esofago-gastrice este constituit din:
Membrana freno-esofagiană (Laimer-Bertelli)
Stâlpii diafragmului
Unghiul His
Valva cardiei stomacului
Inelul muscular gastroesofagian.
Intestinul primitiv este constituit din:
Intestinul superior sau cranial
Proenteron
Metenteron
Intestinul inferior sau cauda
Mezenteron.
Din proenteron se diferențiază:
Faringe
Pancreasul
Ficatul
Stomacul
Din mezenteron se dezvoltă:
Jejunul
Ilionul
cecul
Duodenul (parțial).
Din metenteron se diferențiază:
Rectul
Colonul transvers (1/3 stângă)
Ileonul
Indicați afirmațiile corecte referitoare la esofag:
Are porțiunea cervicală, toracică şi abdominală
Tunica musculară a esofagului conține fibre musculare striate şi netede repartizate uniform
Musculatura striată este situată numai în partea inferioară a esofagului
Musculatura netedă este numai în partea superioară
Toate afirmațiile sunt corecte.
Care din straturile enumerate nu este caracteristic pentru porţiunea cervicală a esofagului:
Tunica mucoasă
Baza submucoasă
Tunica musculară
Tunica seroasă
Adventicea.
Îngustările anatomice ale esofagului sunt localizate:
La trecerea faringelui in esofag
La intersecția esofagului cu arcul aortei
La intersecția cu bronhia stângă
La trecerea prin diafragmă
La nivelul trecerii in stomac.
. 358. CM. Indicați îngustările fiziologice ale esofagului:
La intersecția cu bronhia principală stângă
La nivelul trecerii în stomac.
Cu privire la esofag:
Se deschide in stomac la nivelul vertebrei toracice XII
Segmentul lui cervical este situat in spatele traheei
. In mediastinul posterior înaintea lui se află pericardul
Posedă tunica musculară formată dintr-un singur strat continuu de fibre musculare striate orientate longitudinal
Plicele mucoasei apar la copii la vârsta de 2 - 3 ani.
In raport cu peritoneul stomacul are o poziție: I
Intraperitoneală
Extraperitoneală
Mezoperitoneală
Retroperitoneală
Nu are nici un fel de raporturi cu peritoneul.
Stomacul este legat de organele vecine prin ligamentele:
Hepatogastric
Gastroduodenal
Gastrocolic
Gastrolienal
Gastrofrenic.
Stomacul în formă de cârlig este propriu persoanelor:
Dolihomorfe
Brahiomorfe
Mezomorfe
De gen feminin
De vârstă înaintată.
La stomac se disting următoarele părți:
Curbura mică
Curbura mare
. Cardiacă
Ostiul piloric
Ostiul cardiac
. Tunica musculară a stomacului constă din 3 straturi:
Extern - circular, mediu - longitudinal, intern - oblic
Extern - oblic, mediu - circular, intern - longitudinal
Extern - longitudinal, mediu - circular, intern - oblic
Intern - circular, mediu - longitudinal, extern - oblic
Fibre de orientare diferită în toate straturile.
Amplasarea spațială a unui organ este caracterizată prin:
Sintopie
Stereotopie
Scheletotopie
Ortotopie
Holotopie
Dimensiunile stomacului oricărui subiect sunt determinate de:
Vârstă
Gen
Deprinderile alimentare
Tipul constituțional
Factori ereditari.
Stomacul este în adiacenţă cu:
Colonul transvers
Splina
Diafragma
Rinichiul si suprarenala din dreapta
Lobul stâng al ficatulu
Pentru stomac sunt caracteristice următoarele părți:
Cardica
Pilorica
Corp
Fundul
Duodenală
Peretele anterior al stomacului contactează cu:
Lobul caudat al ficatului
Peretele abdominal anterior.
Tunica mucoasă a stomacului formează:
Pliuri gastrice
Vilozități
Arii gastrice
Foveole gastrice
Valvula pilorică
In peretele stomacului se disting următoarele straturi
Adventiceal
Seros
Subseros
Muscular
Mucos
Cu referinţă la formele stomacului pe viu:
De con
Ampulară
De cârlig (hamată)
De fund de sac
De ciorap
Care din termeni se utilizează la descrierea radioanatomică a stomacului
Sacul digestor
Corpul
Canalul egestor
Toți termenii enumerați.
Selectați afirmațiile corecte referitoare la duoden:
Este situat intraperitoneal
În porțiunea terminală are o dilatare numită bulbul duodenului
Porțiunea descendentă este in raport cu rinichiul stâng
Partea superioară este aderentă la stomac
În el se deschide ampula hepato-pancreatică
Pentru duoden sunt caracteristice toate afirmațiile cu excepția:
Nu are mezou si este situat retroperitoneal
Trece in jejun la nivelul vertebrei L3 din dreapta
. În porțiunea descendentă se deschide ampula hepato-pancreatică
Papila lui mare se află la partea inferioară a pliului longitudinal
Superior de papila duodenală mare este situată papila duodenală mică.
Care din formele indicate ale duodenului este mai frecvent întâlnită:
Inelară
De ansa dispusă vertica
De ansa dispusă orizontal
De potcoavă
Duoden în „V”.
Prin care duct bila se scurge in duoden:
Hepatic comun
Cistic
Ducturile segmentare
Coledoc
Ducturile interlobulare.
Intestinul subțire are următoarele porțiuni:
Porțiunea ascendentă
Porțiunea descendentă
Intestinul mezenterial
Porțiunea orizontală.
Porțiunea descendentă a duodenului:
Se dezvoltă din porțiunea mijlocie a intestinului primar
Se află anterior de rinichiul stâng
Este intersectată de rădăcina mezocolonului transvers
Este plasată la dreapta de coloana vertebrala
Are o lungime de 4 – 5cm.
Porțiunea orizontală a duodenului:
Se află la nivelul vertebrei LII
Traversează vena cavă inferioară
Este fixată de diafragmă prin m. suspensorius duodeni
Conține plice longitudinale
Este situată extraperitoneal.
Porțiunea ascendentă a duodenului
Se dezvoltă din intestinul mijlociu
Posterior de ea se află aorta abdominală
Peste segmentul ei inițial trec vasele mezenterice superioare
Se termină cu flexura duodenojejunală.
Porțiunea superioară a duodenului:
Începe din stânga planului sagital median
Constituie marginea inferioară a orificiului epiploic
Se află anterior de vena portă
Este în raport cu lobul pătrat al ficatului
Pe peretele ei anterior se deschide canalul coledoc
Reprezintă prima porțiune a intestinului subțire
Are o lungime de aproximativ 25 cm
Cuprinde ca într-o potcoavă capul pancreasului
Constă din trei segmente
. În fiecare segment se află papile duodenale.
Care dintre afirmațiile referitoare la structura duodenului sunt incorecte:
Mucoasa formează numaiplice circulare
Pliurile longitudinale sunt situate doar în bulb
Posedă un pliu longitudinal pe peretele medial al porțiunii descendente
Glandele duodenale sunt situate in baza submucoasă
Glandele duodenale (Brunner) sunt amplasate în tunica mucoasă
Spre deosebire de tunica mucoasă a ileonului tunica mucoasă a jejunului:
Formează plice circulare mai înalte si situate mai aproape una de alta
E de culoare roz
Conține foliculi limfatici agregaţi (Peyer)
Nu conține foliculi limfatici solitari
Este mai groasă
Jejun-ileonul:
Reprezintă porțiunea mezenterială a intestinului subțire
Nu este separat de duoden printr-o zona de limitare precisă
Are o lungime medie de 5 - 6 m
Formează mai multe anse (14 - 16)
Începe la flexura duodeno-jejunală și se termină în unghiul ileo-cecal.
Care din formațiunile mucoasei intestinului asigură funcție imunitară:
Celulele endocrine
Celulele glandular
Celulele caliciforme
Foliculii limfoizi agregaţi (Peyer
Foliculii limfoizi solitari.
Alegeți varianta in care se succed segmentele intestinului gros:
Apendicele vermiform, cecul, colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sigmoid, rectul
Cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, rectul
Colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sigmoid, rectul
Colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent, colonul sigmoid, rectul
Colonul sigmoid, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, rectul
Afirmație incorectă despre apendicele vermiform:
Pornește de la cec
Are o lungime medie de 8,6 cm
Din exterior este acoperit de peritoneu
Nu posedă mezou
Poate avea diferite variante de poziție.
Alegeți varianta corectă de răspuns
Cecul - mezoperitoneal
Colonul ascendent - intraperitoneal
Colonul descendent - mezoperitoneal
Colonul sigmoid - extraperitoneal
Rectul in integritate – extraperitoneal.
Afirmație corecta cu privire la apendicele vermiform:
Prin orificiul său se deschide în intestinul cec
Originea apendicelui se proiectează pe peretele abdominal anterior în punctul Lanz
Vârful apendicelui se află la mijlocul distantei: spina iliacă anterioară superioară din dreapta şi ombelic (punctul Mac Burney)
Se află mezoperitoneal
Mai des poate avea poziție ascendentă retrocecală.
Afirmații corecte despre colonul descendent:
Este situat în regiunea abdominală laterală dreaptă
Este o continuare a colonului sigmoid
Pe faţa medială contactează cu ansele ileonului
Are o poziție intraperitoneală
Cu faţa posterioară este aderent la mușchiul pătrat al lombelor şi polul inferior al rinichiului stâng
Afirmații incorecte referitoare la colonul sigmoid:
Este situat in fosa iliacă stânga
Trece in rect la nivelul articulației sacroiliace
Este situat mezoperitoneal
Lungimea lui variază intre 15 si 67 cm
Formează două anse cu formă si dimensiuni variabile.
Intestinul gros se deosebește de cel subțire prin:
Lumenul mai larg
Lungimea mai mică
Prezenţa la exterior a teniilor, a haustrelor şi a apendicelor epiploice
Existenţa unor segmente fixate
Prezenţa plicelor circulare.
Intestinul gros
Are o lungime de 1,5 - 2 m
Diametrul lui transversal măsoară 5 - 8 cm
Conține plice semilunare
Mucoasa lui este prevăzută cu vili intestinali
Nu posedă pătură submucoasă.
Nu posedă tenii
Posedă un mezou scurt
E acoperit cu peritoneu
E localizat in fosa iliacă dreaptă
La persoanele adulte are o poziție variabilă.
. Întreaga lui faţa anterioară e tapetată cu peritoneu
E prevăzut cu apendice epiploice
Tunica lui externă o constituie peritoneul sau adventicea
Conține plice transversale formate din tunica mucoasă si stratul circular de mușchi
Este situat mai jos de unghiul ileocecal
Faţa posterioară aderă la mușchiul transvers al abdomenulu
Are o poziție variabilă
Are lungimea de 6 - 8 cm
Cu referință la colonul ascendent:
Se proiectează in regiunea abdominală laterală stângă
Se termină cu flexura hepatică
Are lungimea de cca 15 - 20 cm
Posterior este adiacent la mușchii pătrat al lombelor si transvers abdomina
. Medial contactează cu ansele jejunului
Colonul transvers:
Este dispus intre flexura hepatică şi cea splenică
Are lungimea in medie de 50 cm
Se continuă cu colonul ascendent
Prin intermediul mezenterului se fixează de peretele abdominal posterior
La indivizii dolihomorfi prolabează având forma de ghirlandă.
Are flexură sacrală şi perineală
Posterior de el la bărbat se află prostata
La matur are o lungime de 20 - 25 cm
Are o dilatare numită ampula rectală
Portiunea lui medie este situată intraperitoneal.
Funcțiile intestinului rect:
De depozitare
Antianemică
De evacuare
Hematopoietică
Cu privire la faţa viscerală a ficatului
Impresiunea gastrică se află pe lobul stâng
Impresiunea renală e situată pe lobul drept
Amprenta duodenului este pe lobul caudat
Procesul papilar e situat pe lobul caudat
Hilul hepatic este orientat in plan frontal.
Vezicula biliară e localizată
În fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală a ficatului
Între lobii pătrat si caudat
Între foiţele micului epiploon
Între lobii drept și pătrat
. În poarta ficatului
Triada hepatică include:
Vena centrală, capilarele sinusoide si canaliculul biliar
Vena interlobulară, artera interlobulară si canaliculul biliar interlobular
Vena hepatică, artera segmentară și ductul hepatic segmentar
Vena lobulară, artera lobulară si ductul lobular
Artera lobară, ductul lobar, venele hepatice.
Faţa viscerală a ficatului poarta amprentele organelor, cu excepția
Flexurii hepatice a colonului
Stomacului
Duodenului
Cardiei stomacului
Rinichiului şi suprarenalei.
Pe faţa viscerală a ficatului distingem următorii lobi, cu excepția:
Lobului pătrat
Lobului papilar
Lobului drept
Lobului stâng
Lobului caudat
Canalul coledoc:
E situat între foiţele ligamentului hepato-duodenal
Trece anterior de porțiunea superioară a duodenului
. Se află în dreapta arterei hepatice comune
Confluează cu ductul pancreatic formând ampula hepatopancreatică
Se află anterior de orificiul epiploic.
Nu posedă înveliș peritoneal
Se află anterior de rinichiul drept
Este situat in hipocondrul drept
Ocupă întreg spațiul subdiafragmatic
E de culoare roșie-brună.
Prin hilul aferent al ficatului trec
Vena portă
Venele hepatice
. Artera hepatică proprie
Canalul coledoc
Vase limfatice şi nervi
Lobulul hepatic
Reprezintă unitatea morfo-functională a ficatului
Are formă prismatică
E separat de lobulii vecini prin capilare sinusoide
Are în centru o venă centrală
Constă din lame formate din hepatocite.
Ficatul este fixat cu ajutorul ligamentelor:
Rotund al ficatulu
Falciform
Coronar
Triunghiular drept şi stâng
Hepatofrenic.
Indicați căile biliare intrahepatice:
Ductul hepatic comun
Canaliculul bilifer
Ductul cistic
Ductul hepatic drept si stâng
Canaliculul interlobular.
4 funcții ale parenchimului hepatic:
De dezintoxicare
.De depozitare a glicogenului
. Digestie
Căile biliare extrahepatice
Canaliculul interlobular
Ductul hepatic drept şi stâng
Canaliculul biliar.
E situat posterior de stomac
Se dezvoltă din intestinul primar
Se află mezoperitonea
Capul lui e încadrat in potcoava duodenului
Are o lungime de 14 - 18 cm
Posedă un canal principal, care se deschide în porțiunea descendentă a duodenului
Capul lui vine posterior în raport cu rinichiul drept
. Corpul lui se află anterior de vena cavă inferioară și aortă
La copiii de 5 - 6 ani are aspectul organului adult
La adult cântărește cca 80 grame
Pancreasul endocrin
Este reprezentat de insulele lui Langerhans
Se află la periferia organului
Conține celule alfa şi bet
Celulele beta secretă insulina
De la insulele Langerhans pornesc canale excretoare secundare ale pancreasului.
2 funcții ale pancreasului:
. Exocrină
De protecţie
Antitoxică
. Endocrină
Celulele alfa şi beta ale pancreasului produc:
Suc pancreati
Bilă
Insulină
Mucus
Glucagon
Este un organ al sistemului limfoid
Se află în hipocondrul drept
Parenchimul ei constă din pulpa roșie si pulpa albă
De capsula ei fibroasă sunt legate trabeculele splenice
La nou-născut are o structură lobulară.
Cavitatea peritoneală:
Este limitată de pereții cavității abdominale
Prezintă un spațiu lamelar situat intre foita viscerală si parietală a peritoneului
Conține toate organele cavității abdominale
La bărbat comunică cu mediul ambiant
La femeie prezintă un sac închis
Plica ombilicală mediană e cauzată de:
Falx inguinali
Artera epigastrică inferioară
Marginile mediale ale tecilor mușchilor drepți abdominali
Arterele ombilicale obliterat
Urachus
Care din organele enumerate nu se află în etajul supamezocolic al cavității peritoneale:
Rinichii
Porțiunea abdominală a esofagului.
Bursa pregastrică, afirmații incorecte:
Din stânga e delimitată de ligamentul falciform
Posterior este delimitată de stomac
Anterior este delimitată de peretele abdominal anterior
Superior este delimitată de diafragmă
În ea se află lobul stâng al ficatului.
Prin orificiul omental bursa omentală comunică cu:
Bursa pregastrică
Bursa hepatică
Sinusul mezenteric drept
Sinusul mezenteric stâng
Canalul paracolic drept
In etajul inframezocolic se disting următoarele formațiuni topografice, cu excepția:
Canalului paracolic drept
Canalului paracolic stâng
Sinusului mezenteric drept
Sinusului mezenteric stâng
Recesului lienal.
Despre rădăcina mezenterului. Afirmații incorecte:
Are o direcție oblică de la dreapta superior spre stânga inferior
Are lungimea cca 17 - 18 cm
. Este orientată oblic de la stânga superior spre dreapta inferior
Începe la nivelul vertebrei L2 din stânga
Desparte sinusul mezenteric drept de cel stâng
Mai mobile în raport cu peritoneul sunt organele
Mezoperitoneale
Retroperitoneale
Extraperitoneale
Intraperitoneale
Toate posedă același grad de mobilitate.
Cavitatea trunchiului limitată de mușchi si fascii se numește:
Spațiu retroperitoneal
Cavitate peritoneală
Cavitate abdominală
Abdomen
. Cavitate pelviană
Funcțiile peritoneului
De absorbție
De transudare (secretoare)
De protecție biologică (barieră)
De digestie
De depozitare a sângelui şi a grăsimilor.
Omentul mic:
Se află între ficat, stomac şi duoden
Constituie o parte din peretele anterior al bursei omentale
Conține vena portă
Se dezvoltă din mezogastrul dorsal
Marginea lui dreaptă constituie latura anterioară a orificiului epiploic.
Care sunt limitele etajului supramezocolic
Omentul mic
Ligamentul coronar
Colonul transvers şi mezocolonul său
Ligamentul gastrocolic
In etajul supramezocolic sunt prezente 3 burse
Lienală
Hepatică
Renală
Pregastrică
Omentală
Bursa hepatică e delimitată de
Peretele anterior al abdomenului
Diafragmă
Lobul drept al ficatului
Ligamentul falciform
Ligamentul hepatogastric
Bursa omentală are trei recesuri:
Paracolic
Omental superior
Lienal
Hepatic
Omental inferior
Orificiul epiploic (hiatul Winslow) este delimitat de
. Superior - lobul caudat al ficatului
Inferior - partea superioară a duodenului
Anterior - peritoneul parietal ce tapetează aorta si vena cavă inferioară
Posterior - ligamentul hepatoduodenal
Recesurile peritoneale care prezinta risc sporit in hernile retroperitoneale
Recesul duodenal superior si inferior
Recesul omental superior
Recesul ileocecal superior si inferior
Recesurile retrocecale
Recesul lienal.
Recesuri (excavaţii) din cavitatea micului bazin:
Recesul intersigmoid
Recesul vezicouterin
Recesul rectouterin
Recesul rectovezical
Recesul rectoprostatic.
Pe faţa posterioară a peretelui abdominal anterior sunt următoarele pliuri formate de peritoneu:
Plicei ombilicale mediane
Plicei rectouterine
Plicelor ombilicale mediale
Plicelor ombilicale laterale
Plicelor vezicouterine.
4 porțiuni ale intestinului care posedă mezou
. Colonul transvers
Porțiunea superioară a rectului
Tunica seroasă a organelor este data de
Foița viscerală a pericardului
Pleura viscerală
Pleura parietală
Peritoneul visceral
Foița viscerală a tunicii vaginale a testiculului.
Organele mezoperitoneale
Colonul ascendent și descendent
Treimea medie a rectului
Vezicula biliară umplută cu bilă.
Organe aflate extraperitoneal
Vezicula biliară în vacuitate.