Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster.
Fosele inghinale:
Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis
Fascia transversalis
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
Мusculus obliquus internus abdominis
Lig. inguinale
Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Мusculus obliquus externus abdominis
Lig. inguinale.
Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
Participă la inspiraţie.
Contribuie la fixarea organelor interne.
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară.
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
La marginea laterală a m.drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni superioară și inferioară
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeuroz ei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza m. oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct.
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg
Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
La femei sunt mai largi.
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Triunghiul sternocostal
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale
Мusculus longissimus.
Мusculus latissimus dorsi.
Мusculus obliquus abdominis externus.
Мusculus pectoralis major.
Мusculus obliquus abdominis internus.