CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul
buccinator
orbicular al gurii
milohioidian
maseter
geniohioidian
. CS. În vestibulul bucal se află:
papila parotidiana
papila incisiva
tonsila linguala
plicele glosoepiglotice
CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal:
m. milohioidian
genioglos
m digastrici
m palatoglos
CS. La persoanele edentate se constată:
opistocheilie
microcheilie
procheilie
macrocheilie
CM. Uvula are menirea de a:
separa rinofaringele de bucofaringe in timpul deglutitiei si vorbire
facilita trecerea bolului alimentar
contribui la fonatie
participa la sugere
impiedica lasarea in jos a mandibulei in pozitie verticala a corpului
CS. Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat?
m tensor veli palatini din dreapta
m uvulae
m levator veli palatini
m pataloglossus
CM. În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea:
m. uvulae
m palatofaringian
m tensor veli palatini
. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:
diafragma gurii
limba
regiunea sublinguala
muschii genioglosi
muschii hioglosi
. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:
trage limba posterios si in sus
trage limba posterios si in jos
ingusteaza limba
scoate limba
aplatizeaza limba
CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos:
trage limba posterior si in jos
trage limba posterior si in sus
CM. Cavitatea bucală:
este situata in partea inferioara a fetei
constituie portiunea incipienta a tubului digestiv
. Comunică cu faringele prin vestibulul faringian
Prin choane comunică cu nazofaringele
Este delimitată bilateral de arcadele dentare
. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți:
superior - palatul
inferior- planseul bucal
bilateral-obraji
anterior-buzele
posterior vestibulul faringian
CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin:
spatiile interdentare
spatiul retromolar
nu comunica
rima oris
vestibulul faringian
CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:
nazolabial
geniolabial
mentolabial
palatoglos
palatofaringian
CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:
Carunculele sublingvale
Papila incisivă
CM. În vestibulul bucal se deschid
Canalele excretoare ale glandelor bucale
. Canalele excretoare ale glandelor labiale
Canalul excretor al glandei parotide
Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale
Canalele excretoare ale glandelor incisive
CM. Cu privire la vestibulul bucal:
. Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare.
În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă.
Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare superior şi inferior.
. Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate.
Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă.
referitor la buze
Prezintă pliuri musculo-cutanate
. Trec una în alta prin comisurile labial
Au la bază mușchiul orbicular al guri
Delimitează fanta bucală
La interior sunt tapetate cu seroasă
cu privire la buze
Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial.
Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian.
Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial.
Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente
CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:
. Frenul buzei superioare
Frenul buzei inferioare
C. Șanțurile vestibulare superior si inferior
E. Papila parotidiană
plicele glosofaringiene
CM. În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:
A. Pilierii palatoglos şi palatofaringian
Tonsila linguală
. Tonsila palatină
Frenul limbii
Papila parotidiană
CM. Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:
Rafeul palatin
. Papila incisivă
Plicele palatine transversale
. Orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
Orificiul palatin mare
CM. Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
. M. tensor al vălului palatin
M. salpingofaringian
M. levator al vălului palatin
. M. palatofaringian
CM. În deglutiție nazofaringele este separat de bucofaringe prin acțiunea:
M. uvulae
M. levator veli palatini
M. palatopharyngeus
M. palatoglosus
B. M. tensor veli palatini
CM. Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:
Are dimensiuni reduse
Palatul moale este scurt
E. Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate
Spaţiile interdentare sunt largi
Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
CM. Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea muşchilor:
uvulei
tensor al valului palatin
ridicator al valului palatin
CM. Cu privire la conformația exterioară a limbii:
. Constă din vârf, corp şi rădăcină
Corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingva
Șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii
Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
CM. Mușchi extrinseci ai limbii sunt:
m.stiloglos
m. hioglos
m.genioglos
m.palatoglos
m. longitudinali supeior si inferior
CM. Mușchi intrinseci ai limbii sunt
. M. vertical
M. transvers
M. longitudinal superior şi inferior
m stilofaringian
CM. La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa:
Frâul limbii
Plicele sublingvale
. Carunculele sublingvale
Plicele glosoepiglotice
Papilele valate
Septul limbii:
Împarte limba în două jumătăți simetrice
Separă mușchii unei părți de mușchii celeilalte
Este orientat vertical în plan median
Marginea superioară a lui nu ajunge la mucoasa dorsului limbii
nici o afirmatie nu e corecta
CM. Cu referință la tonsila lingvală:
Se află posterior de șanțul terminal
Constituie o aglomerare de țesut limfoid
Este componentă a inelului limfoepitelial
Cu vârsta devine mai pronunțată
Este amplasată în sinusul tonsila
CM. Care din papilele lingvale conțin muguri gustativi:
fungiforme
valate
foliate
conice
filiforme
CS. Care din mușchii enumerați mențin limba la locul ei:
transvers
stiloglos
CM. Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos:
Amigdala lingvală este subdezvoltată
. Papilele lingvale sunt bine pronunțate
Depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul bucal
Este lată, scurtă şi groasă
Are o mobilitate sporită
CM. Cu privire la frâele buzelor şi al limbii:
Reprezintă pliuri de mucoasă.
Toate pot fi explorate prin inspecţie.
Pe lângă mucoasă mai conţin şi fibre musculare netede.
Prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la alta
Se deosebesc unul de altul prin coloraţie.
CM. Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:
Constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină.
Segmentele limbii sunt separate unul de altul prin V-ul lingval
Mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente lingvale are o coloraţie similară
Șanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei
Gaura oarbă a limbii e situată înapoia şanţului terminal.
CS. Indicați afirmația incorectă referitoare la dinți:
Cavitatea dintelui este tapetată cu periodont
În cavitatea dintelui se află pulpa dentară
Rădăcina dintelui este de formă conică şi se află în alveola dentară
Fiecare dinte posedă de la una la trei rădăcini
CS. Masa de fond a dintelui o constituie:
dentina
smaltul dentar (adamantina)
pulpa dentara
cementul
la copiii de 2,5 ani
dintii premolari
dintii molari
dintii canini
dintii incisivi
toti sunt prezenti
. Care din afirmațiile referitoare la eruperea dinților deciduali este corectă:
Primii erup incisivii inferiori mediali
Primii erup incisivii superiori mediali
Primii erup caninii superior
Primii erup molarii inferiori
Primii erup molarii superiori
CS. Care din criteriile enumerate nu sunt caracteristice pentru dinții incisivi
Pe faţa masticatorie posedă doi tuberculi
Au o singură rădăcină de formă conică
Au coroana în formă de daltă
Coroana incisivilor superiori este mai lată ca la cei inferiori
Rădăcina incisivilor inferiori este compresată bilateral
CS. Care dintre criteriile enumerate nu se referă la dinții premolari:
Au trei rădăcini
Pe faţa ocluzală a coroanei posedă 2 tuberculi
Pe fiecare arcadă dentară sunt câte patru premolari
. În secțiune transversală coroana are forma rotundă sau ovală
Sunt situați posterior de canini
CS. Care din afirmațiile enumerate referitoare la dinți este incorectă:
Se fixează in alveola dentară prin gomfoză
Sunt alcătuiți din coroană, col și rădăcină
Rădăcinile se unesc cu alveola dentară prin intermediul periodontului
. Ca compoziție chimică cimentul se aseamănă cu oasele
CS. Una din afirmaţiile ce urmează nu se referă la glanda sublingvală:
Ductele sublingvale mici se deschid în vestibulul bucal
Este situată pe faţa superioară a mușchiului milohioidian
Elaborează un secret preponderent de tip mucos
Ductul mare al glandei se deschide în caruncula sublingvală
CM. Coroana dentară are următoarele feţe:
lingvala
vestibulara
ocluzala
aproximale
externa
CM. După forma coroanei și localizare se disting dinți:
incisivi
molari
premolari
permanenti
deciduali
CM. Pentru dinții canini sunt caracteristice următoarele criterii:
Au coroana de formă conică cu vârf acuminat
Au o singură rădăcină de formă conică, compresată bilateral
Marginea secantă este îngustă şi formează o creastă decupantă
Rădăcina caninilor inferiori este mai scurtă ca la cei superiori
. Uneori caninii inferiori pot avea rădăcina bifurcată.
CM. Trei din afirmațiile de mai jos sunt corecte pentru dinții molari:
Dimensiunile lor diminuează în direcție antero-posterioară
B. Pe faţa triturantă posedă 3 - 5 tuberculi
Coroana lor are o formă cuboidă
Molarii inferiori posedă 3 rădăcini, cei superiori 2 rădăcini
. Dimensiunile lor cresc în direcție antero-posterioară.
CM. Selectați trei afirmații corecte referitor la erupția dinților permanenți:
. Erupția dinților la fetițe se produce mai timpuriu ca la băieței
Molarii trei erup la vârsta de 16 - 26 ani
Primii erup molarii I inferiori, fiind succedați de incisivii mediali
Primii erup premolarii II fiind succedați de molarii II
Primii erup caninii superiori.
CM. Cu referinţă la glandele cavității bucale:
Se împart in glande salivare mari si mici
Cele mici sunt situate in profunzimea mucoasei sau în baza submucoasă
Glandele mici sunt lipsite de ducturi şi elimină secretul în sânge
. Cele mai numeroase sunt glandele labiale si palatine
. Elimină secret seros, mucos şi mixt
CM. Care din caracterele următoare se referă la glandele salivare mari:
Sunt pare
Posedă ducturi ce se deschid în cavitatea bucală
După secretul eliminat sunt: seroase, mucoase şi mixte
Sunt situate în cavitatea bucală
Din ele fac parte glandele labiale, palatine şi lingvale .
CM. Pentru glanda parotidă sunt caracteristice 3 din criteriile enumerate mai jos:
Are consistenţă moale şi structură lobulară
D. Ductul glandei (Stenon) se deschide in vestibulul bucal
La exterior este acoperită cu o capsula de țesut conjunctiv .
Este amplasată in fosa submandibulară
Are o formă regulată şi este de tip mucos
CM. 4 din următoarele criterii sunt caracteristice pentru glanda submandibulară:
A. Este alveolar-tubulară şi elimină secret mixt
Este situată în triunghiul submandibular
Este aderentă la foiţa superficială a fasciei cervicale
Este acoperită cu o capsulă fină din țesut conjunctiv
. Ductul glandei se deschide în vestibulul bucal