Consecințele relativ favorabile ale necrozei sunt:
organizarea
petrificarea
malignizarea
liza purulentă
încapsularea
Care sunt modificările nucleului caracteristice procesului de necroză
condensarea cromatinei
depolimerizarea acizilor nucleici
sinteza de glicogen
cariokineza
cariopiknoza
Necroza cazeoasă în tuberculoză este
coagulativă
directă
indirectă
umedă
fibrinoidă
Care modificări microscopice sunt caracteristice pentru infarctul de miocard
plasmorexisul
plasmoragia
carioliza
citoliza
În infarctul miocardic se atribuie un rol important următorilor factori:
trombozei arteriale
hipofuncției organului
alergiei
suprasolicitării funcționale
circulației colaterale insuficiente
Indicați variantele de leziuni celulare
metaplazia
degenerarea
apoptoza
necroza
scleroza
Cauzele degenerării celulare sunt
disfuncția sistemelor de transport
disfuncția endocrină
tulburări ale sistemul celular autoreglator
Indicați variantele de degenerare celulară în dependență de localizare
parenchimatoasă
mezenchimală
mixtă
proteică
lipidică
Indicați variantele de degenerare celulară în dependență de tipul de metabolism
degenerarea glucidică
degenerarea proteică
degenerarea lipidică
degenerarea parenchimatoasă
degenerarea mezenchimală
Degenerarea lipidică a ficatului se caracterizează prin:
scăderea dimensiunilor ficatului
consistență densă
suprafață neregulată
prezența lipidelor în hepatocite
absența nucleelor
Indicați cauzele degenerării lipidice a ficatului:
creșterea fluxului de sânge
febra reumatică
intoxicația
hipertensiunea arterială
scăderea fluxului de sânge
Degenerarea lipidică a miocardului poate fi identificată prin următoarele metode de colorare
hematoxilină-eozină
picrofucsină
sudan-3
albastru de toluidină
roșu de Congo
Degenerarea lipidică a miocardului se manifestă clinic prin:
creșterea funcției contractile
hipertensiune
activitatea contractilă scăzută
ruptura inimii
hiperemia
Steatoza hepatică poate fi cauzată de:
alcoolism
hepatita virală B
hipertensiune arterială
hepatita virală A
intoxicație
Degenerarea parenchimatoasă a miocardului se poate dezvolta în
avitaminoză
difterie
diabet zaharat
carență proteică
Steatoza hepatică se soldează de obicei cu:
restabilirea hepatocitelor afectate
necroza masivă
transformarea în degenerare proteică
transformarea în ciroză hepatică
formare de lobuli falși
Acumularea de lipide în peretele arterelor mari este tipică pentru
inflamație
cașexie
anevrism
obezitate
ateroscleroză
Care din următoarele procese este reversibil
intumescența mucoidă
hialinoza
amiloidoza
intumescența fibrinoidă
În care din următoarele structuri renale se depozitează cu predominanță amiloidul:
peretele vascular
capilarele și mezangiul glomerular
citoplasma nefrocitelor
lumenul vascular
membrana bazală a tubilor renali.
Hialinoza valvulelor cardiace este caracteristică pentru:
viciile cardiace congenitale
cardiomiopatii
Hialinoza sistemică a arteriolelor este caracteristică pentru:
tuberculoză
sifilis
În care din următoarele structuri se poate dezvolta degenerarea hialină:
calculii renali
țesutul osos
amiloidul
țesutul cartilaginos
țesutul conjunctiv
Amiloidul este o proteină care se depozitează în:
celule
focarele de necroză
nucleul celulei
focarele de calcificare
țesutul interstițial
Care din următoarele afirmații referitoare la lipomatoza cordului sunt adevărate
lipidele se depun subendocardial
lipidele se depun subepicardial
lipidele se depun în stroma miocardului
lipidele se depun în citoplasma celulară
se poate solda cu ruptura cordului
Care colorant poate fi utilizat pentru identificarea amiloidului:
hematoxilina-eozina
picrofucsina
roșu de congo
toluidina
Care dintre următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
pneumonia
boala hipertensivă
dizenteria
ateroscleroza
boala bronșiectatică
Care din următorii reagenți pot fi utilizați pentru identificarea amiloidului:
10% acid sulfuric
soluția Lugol
10% acid clorhidric
10% acid osmic
Indicați variantele de degenerare mezenchimală proteică:
impregnarea plasmatică
hemosideroza
Hialinoza arterelor mici este caracteristică pentru:
hipertensiunea arterială esențială
hipertensiune arterială secundară
microangiopatia diabetică
macroangiopatia diabetică
Care din următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
tuberculoza
diabetul zaharat
hepatita
hipertensiunea
Indicați variantele etiologice ale amiloidozei
locală
generalizată
primară
secundară
ereditară
Obezitatea generalizată contribuie la:
atrofia brună a inimii
pancreatita acută
miocardită
gușă
cardiopatia ischemică
Cardiomegalia în amiloidoză se caracterizează prin depunerea amiloidului:
subendocardial
în citoplasma cardiomiocitelor
în stromă
in celule nervoase
de-a lungul vaselor
Hialinoza țesutului conjunctiv se caracterizează prin:
consistență flască
culoare alb-surie
culoare neagră
aspect semitransparent
Pigmenții hemoglobinogeni sunt:
feritina
hemosiderina
bilirubina
lipofuscina
melanina
Icterul mecanic este caracteristic pentru:
hepatita acută
colelitiază
atrezie biliară
hipoplazia ducturilor biliare
boala hemolitică
Indurația brună a plămânilor se caracterizează prin acumulare de:
hematină clorhidrică
lipofuscină
bilirubină
praf de cărbune
hemosiderină
Calcinoza metastatică afectează următoarele organe:
plămânii
pancreasul
stomacul
venele
cordul
Care pigment se formează în ariile de hemoragii
adrenocromul
lipocromul
Care din afirmațiile referitoare la calcinoza distrofică sunt adevărate:
procesul este preponderent local
procesul este preponderent generalizat
se formează petrificări
sărurile de calciu se acumulează din cauza hipercalcemiei
este substrat de formare a tofilor podagrici
Cauzele icterului parenchimatos sunt:
inflamația acută a ductului cistic comun
leziuni hepatocelulare
hemoliza eritrocitelor
ciroza hepatică
În funcție de mecanismul de dezvoltare, icterul se clasifică în
icter hemolitic
icter hipostatic
icter mecanic
icter parenchimatos
icter biliar
Calcinoza metastatică se poate dezvolta în următoarele cazuri:
distrugerea oaselor în tumori
excesul de parathormon
excesul de calcitonină
hipocalcemie
insuficiență de parathormon
Calcinoza distrofică se referă la:
acumularea sărurilor de calciu în mucoasa gastrică nemodificată
metastazare calcaroasă în rinichi
calcificarea focarelor de necroză
acumularea sărurilor de calciu în țesutul pulmonar nemodificat
acumularea sărurilor de calciu în miocard în hipercalcemie
Cauzele icterului pre-hepatic sunt:
hepatită acută
intoxicații cu substanțe hemolitice
conflicte izoimune și autoimune
tumori ale papilei duodenale
Necroza este cauzată de:
factori biologici
tulburări ale fluxului sanguin
factori alergici
pigmenți
fumat
Care dintre următorii factori pot cauză infarctul:
calcinoza
angiospasmul
tromboza
embolismul
Gangrena umedă este caracteristică pentru:
intestin
creier
rinichi
miocard
ficat
Care din următoarele patologii se manifestă prin necroză umedă
tuberculoza pulmonară
pericardita reumatică
infarctul miocardic
infarctul lienal
infarctul ischemic cerebral
Care dintre următoarele patologii se manifestă prin necroză cazeoasă
tuberculoza pulmonară miliară
infarctul de miocard
febra tifoidă
gangrena
Indicați localizarea gangrenei:
țesuturile moi ale extremităților inferioare
În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA:
apendicita acută
abcese cronice
tonzilita
colecistita cronică
Care modificări macroscopice ale organelor se observă în amiloidoză:
dimensiunile micşorate
dimensiunile mărite
consistenţa densă
consistenţa flască
aspect de ceară sau slăninos
Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru amiloidoza AA:
absenţa unei afecţiunii antecedente
leziunile au caracter generalizat
afectarea predominantă a creierului, pancreasului, arterelor, inimii
prezenţa unei afecţiuni antecedente
afectarea predominantă a splinei, rinichilor, ficatului, suprarenalelor, intestinului
În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AL:
sifilisul
discrazia plasmocitară
mielomul multiplu
pneumonia francă lobară
osteomielita cronică
Care organe se afectează mai frecvent în amiloidoza secundară (reactivă)
splina, ficatul, rinichii
creierul
suprarenalele, timusul
inima, plămânii
pancreasul, prostata, hipofiza
Cauza mai frecventă de deces în amiloidoza secundară (reactivă. este:
infarct cerebral
anemia
uremia
apendicita flegmonoasă
infarct miocardic
Modificările caracteristice ale splinei „sago” în amiloidoză sunt:
splina este mărită în dimensiuni
amiloidul se depozitează în pulpa albă
amiloidul se depozitează în pulpa roșie
amiloidul se depozitează în capsula splinei
splina are aspect pestriț pe secțiune