Variantele de chisturi ale maxilarelor:
seros
fibrinos
mucipar
folicular
radicular
Tabloul morfologic al chistului radicular include următoarele semne, cu excepția:
0,5-3,0 cm în diametru
tapetat cu epiteliu pavimentos
sechestre osoase
peretele fibros
infiltraţie inflamatorie
Afecţiunile dobîndite ale glandelor salivare sunt următoarele, cu excepția
sialoadenită
sialolitiază
anomalii de dezvoltare
chisturi
tumori
Sialoadenita primară se întîlneşte în:
parotidita epidemică
tuberculoză
sarcoidoză
citomegalie
toxoplasmoză
Cauzele sialoadenitei secundare:
alergii locale
bacterii
virusuri
intoxicații cu săruri ale metalelor grele
factori mecanici
Variantele morfologice de sialoadenită acută:
catarală
seroasă
fibrinoasă
purulentă
hemoragică
Formele clinico-morfologice de cheilită sunt următoarele, cu excepția:
exfoliativă
papilară
glandulară
de contact
meteorologică
Formele clinico-morfologice de glosită:
specifică
romboidă
nespecifică
hipertrofică
Grupele principale de stomatite după etiologie sunt următoarele, cu excepția:
traumatice
infecţioase
alergice
în pneumopatii
în dermatoze
Variantele frecvente de stomatită după caracterul inflamației sunt următoarele, cu excepția:
ulceroasă
gangrenoasă
descuamativă
Bolile infecţioase cu manifestări bucale:
gripa
rujeola
scarlatina
varicela
poliomielita
Afecţiuni dermatologice cu manifestări bucale:
lichenul plan
scabia
pemfigus
dermatita herpetiformă
streptodermia
Boli de sânge cu manifestări bucale sunt următoarele, cu excepția:
anemia hipocromă
anemia pernicioasă
eritremia
agranulocitoza
anemia posthemoragică acută
Avitaminoze însoţite de manifestări bucale:
hipovitaminoza A
avitaminoza D
avitaminoza B2
avitaminoza B1
avitaminoza C
Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:
celulele
fibrele conjunctive
pereţii vasculari
fibrele nervoase
substanţa fundamentală
. Necroza de colicvaţie:
este o formă a gangrenei pulpare
este produsă sub acţiune enzimatică
este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei
frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale
poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină
Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:
traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate
luxaţii, intruzii
diabet, hipertensiune arteriala
temperaturi mai mari de 75°C
temperaturi sub 0°C
Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele:
este o mortificare aseptică a pulpei dentare
dintele este modificat la culoare
testele biochimice sunt negative
testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv
toate răspunsurile sunt corecte
Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:
spasme vasculare prelungite urmate de ischemie
avitaminozele (A şi C)
microorganismele ajunse în spaţiul endodontic
stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit
luxaţii cu intruzii
După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:
se produce o necroză de coagulare
se produce o necroză de colicvaţie
deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă
pulpa necrozată are aspect uscat
pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:
necroza pulpară
pulpita cronică
gangrena pulpară
pulpita acută seroasă
pulpita acută purulentă
Microorganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:
streptococi beta hemolitici
stafilococul alb
stafilococul auriu
gonococi
pneumococi
Gangrena umedă se caracterizează prin:
țesut pulpar putrificat ferm
imagine radiologică cu modificări periapicale
țesut pulpar putrificat foarte moale
pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
Necroza de coagulare se caracterizează prin:
pulpa uscata
pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu
consistenta pulpara este redusa
extirparea se realizează destul de ușor cu instrumente de canal
apare adesea după arsenic
Necroza de colicvație este produsă prin:
enzime vegetale
enzime animale
arsenic
bradichinina
soluții antiseptice
Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniți din:
cavitatea bucala
chisturi de vecinătate
canal radicular lateral
osul alveolar
nici un răspuns corect
Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:
dinte cu transparenţa mai mare decât a dinţilor vecini;
durere la excitanţii termici;
durere la excitanţi chimici;
dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie
durere la percuţia în ax a dintelui.
Diagnosticul pozitiv in necroza pulpară este determinat pe baza
modificarea culorii dintelui
hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară
hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular
teste de vitalitate pozitive
însămânţare bacteriană pozitivă
spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie
avitaminoze
microorganisme ajunse în spaţiul endodontic
intoxicaţii exogene cu diferite metale grele
Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:
formolul
creșterile mari și bruște de temperatură
acțiunea unor enzime de proveniență bacteriană
dezechilibrul circulator
pansamentul arsenical
Necroza pulpară poate evolua spre:
rămâne o perioada in acest stadiu
vindecare spontană
pulpita cronică cu camera pulpară închisă
fractura dentară
Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
modificarea brutala a pH-ului;
precipitarea proteinelor plasmatice și lezarea membranei celulare;
paralizia pereților vasculari;
blocarea respirației celulare;
depolimerizarea colagenului.
Parodontita apicală acută hiperemică:
reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare
reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale
reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical
reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar
. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular
Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
modificările vasculare
modificările chimice
modificările enzimatice
durere
resorbție osoasa
Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial își pot avea originea în:
resturile epiteliale Malassez
mucoasa sinusală
mucoasa bucala in cazul unor fistule
pulpa dintelui
Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasă se caracterizează prin:
turgescența vasculară
ligamente alveolare îngroșate
fenomene de agregare eritrocitară
fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
corticala internă alveolară prezintă un contur neregulat
Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizează prin:
prezența unui infiltrat leucocitar bogat;
durerea este localizată;
tensiune mare intratisulară
tumefierea și infiltrarea mucoasei;
liza țesutului osos.
Identificați evoluția și complicațiile în parodontita apicală acută purulentă:
resorbție radiculară externă de natura iatrogenică
fistulizare, resorbție și vindecare temporară
complicare cu un proces osteomielitic
resorbție radiculară internă de natura microbiană
supurația lojelor și a spațiilor cervico-faciale
Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasă se caracterizează prin:
se formează așa numitele leziuni de granulom conjunctiv
la periferia formațiunii, aglomerarea celulară este mai mare decât in interior
vase sanguine cu pereți îngroșați și lumenul îngustat
prezența infiltratului limfo-poliblastic
apar zone de țesut osos dens cu puține trabecule osoase și spații intratrabeculare
În granulomul simplu conjunctiv după mecanismul de formare se disting următoarele zone:
zona de stimulare
zona de colicvație
zona de iritație
zona exudativă
zona de necroza
Vindecarea plăgilor după incizia chirurgicală a supurațiilor se va realiza:
prin prima intenție
prin secunda intenție
după sutura intradermică
după sutura în planuri anatomice
după sutura de poziție
Flegmonul este o supurație difuză în care:
există o colecție de fibrină
există țesut necrotic datorită lizei purulente
nu este modificată temperatura corporală
nivelul leucocitelor din sânge este normal
apare constant poliuria
În abcesul spațiului vestibular, faza subperiostală este dominată:
de congestia tegumentului
de febră înaltă
de congestia mucoasei corespunzătoare dintelui cauzal
de dureri intense
stare generală intens alterată
Flegmonul de planșeu bucal poate determina:
tromboza septică a sinusurilor craniene
meningita septică
pareza de nerv facial
mediastinita acută
gangrena pulmonară
Fasciita necrozantă:
se referă la o supurație gravă a parților moi
este determinată de o flora exclusiv anaerobă
poarta de intrare poate fi decelată cu ușurință întotdeauna
debutează cu manifestări clinice specifice
poarta de intrare nu poate fi decelată întotdeauna cu ușurință
Osteoperiostita
este o reacție inflamatorie osoasă localizată
diagnosticul diferențial se face cu osteomielita
diagnosticul se stabilește doar pe baza examenului anatomopatologic
tratamentul constă în sechestrectomie
este o reacție inflamatorie osoasă generalizată
Sifilisul cu localizare în teritoriul OMF(oro- maxilo-facial):
este o infecție contagioasă nespecifică
evoluează în mai multe stadii
stadiul terțiar prezintă gome la nivelul țesuturilor moi
diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza reacțiilor serologice specifice
tratamentul este chirurgical
Flegmonul planșeului bucal:
se mai numește angina Ludwig
procesul supurativ cuprinde spațiul submandibular, sublingual și submentonier
supurația difuză se poate extinde spre spatiul laterocervical
focarul patologic este localizat cel mai frecvent la nivelul spațiului pterigomandibular
focarele primare sunt procesele septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori
Adenita acută supurată se caracterizează prin:
Colecție difuză
Colecție bine delimitată
. la periferie se determină periadenita
Tegumentele acoperitoare sunt congestive
Starea generală nu este alterată
Sinusul maxilar:
este o cavitate anexa a foselor nazale
se deschide in meatul superior
se deschide in meatul mijlociu
se deschide in meatul inferior
este implicat in apărarea imuna nespecifică
Mucoasa care acoperă peretele sinusului maxilar este :
formată dintr-un epiteliu cu ortokeratoză
formată dintr-un epiteliu cu parakeratoză
formată dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
formată dintr-un epiteliu pluristratificat
formată dintr-un epiteliu de tip respirator
În sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze succesive:
tumor, calor și dolor
congestivă, catarală și supurată
marginația fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
exudativă, de granulare și epitelizare
permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
În sinuzita maxilară cronică, mucoasa este:
congestionată
hiperplaziată
atrofiată
cu formațiuni polipoide si chistice
profund alterată
Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:
Corpi străini restanţi în plagă
Sutura plăgii sub tensiune
Vârsta pacientului
Plăgi zdrobite
Imunosupresia
Chistul branhial:
Este adenopatie laterocervicală
Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin
Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical
Abordul chirurgical este pe cale intraorală
Poate maligniza
Chistul canalului tireoglos:
Se mai numește și chistul median al gâtului
Apare numai la copil
Poate fistuliza tegumentar
Apare laterocervical, în 1/3 superioară
Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom
Sialochistul
Se datorează dilatației chistice a canalului de excreție a glandelor salivare accesorii
Apare doar la vârstnici
Apare frecvent la nivelul buzei superioare
Poate fi localizat și in parotida
Poate apare pe podeaua sinusului maxilar
Mucocelul
Este o tumoră malignă
Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale
Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
Consistența este fluctuentă
Este foarte dureros la palpare
Ranula se caracterizează prin:
reprezintă un chist de retenție sublingual
conține un lichid vâscos incolor
Se poate perfora spontan
se complicată frecvent cu supurație
apare numai la adulți
Chistul sebaceu:
Are originea în celulele adipoase din derm
Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare
Își are originea la nivelul foliculului pilos
Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
Cavitatea chistică este umplută de sebum
Epulis fissuratum:
Este o tumoră malignă a cavității orale
Apare la purtatorii de proteza mobila
Se localizează pe mucoasa jugală
Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic
Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne
Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugală, mai este cunoscut și sub denumirea de:
Epulis Fibros
Epulis granulomatos
Epulis angiogranulomatos
Botriomicom
Hiperplazie papilomatoasa
Granulomul periferic cu celule gigante:
Este asociat cu hiperparatiroidismul
Este prevalent la sexul masculin
Apare mai frecvent la vârste tinere
Este localizat palatinal
Se mai numește epulis cu celule gigante