142.Indicați metodele de ajustare a seriei cronologice
majorarea intervalului
calcularea mediei ponderate
calcularea mediei momentelor
calcularea mediei de grup
calcularea mediei glisante
143. Selectați particularitatea de evoluție a fenomenului, care impune efectuarea ajustării seriei cronologice:
creşterea evidentă
descreşterea evidentă
oscilarea evidentă
staționarea evidentă
corelarea evidentă
144. Precizați caracteristica mediei de grup în seria cronologică
este suma a două niveluri vecine
este semisuma a două niveluri vecine
este valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
este semisuma a trei niveluri vecine
este diferenţa dintre două niveluri vecine
145. Selectați un indicator de analiză a seriei cronologice:
valoarea medie a unui procent de spor
valoarea absolută a unui procent de spor
valoarea relativă a unui procent de spor
valoarea absolută a unui procent de creştere
valoarea absolută a sporului
146. Selectați tipurile de mărimi, care pot forma o serie cronologică
absolute
corelative
relative
selective
medii
147. Selectați afirmația corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria cronologică:
raport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
raport procentual al nivelului următor la cel precedent
raport procentual al nivelului precedent la cel următor
raport procentual al sporului absolut la nivelul precedent
raport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent
148. Precizați modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică
raportul nivelului următor la cel precedent
diferența dintre nivelul următor şi nivelul precedent
diferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor
suma nivelurilor următor şi precedent
semisuma nivelurilor următor şi precedent
149. Indicați tipurile de marimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice
relative de tip rată
relative de tip proporție
relative de tip medie
relative absolute
relative de tip raport
150. Precizați modul de obținere a valorii absolute a unui procent de spor în seria cronologică:
raportul simplu al nivelului următor la cel precedent
raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
raportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului
raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
151. Selectați modul corect de calcul al ritmului de spor în seria cronologică
152. Precizați denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria cronologică:
variantă
nivel
treaptă
unitate
frecvență
153. Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate crescător
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în volum
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în spaţiu
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate descrescător
154. Selectați proprietățile termenilor seriei cronologice:
variabilitatea
omogenitatea
periodicitatea
independența
interdependența
155. Selectați caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
arată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în timp
arată de cât la sută sau de câte ori, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
arată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
arată cu cât la suta, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
156. Selectați afirmațiile corecte despre seria cronologică:
este formată din valori numerice ale unui eveniment, care caracterizează schimbarea lui în timp
vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia unui fenomen
vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui fenomen
este formată din mărimi absolute, relative şi medii
este formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp
Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de momente:
fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un interval dat
fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un moment dat
este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp
este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite momente de timp
nu permite cumularea valorilor termenilor
158. Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de intervale:
fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se desfăşoară într-un interval de timp
fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de timp
permite cumularea valorilor termenilor
este formată din mărimi individuale independente
159. Selectaţi metodele de standardizare
directă
indirectă
tangenţială
proporţională
parametrică
160. Precizați domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare:
determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
compararea indicatorilor intensivi în scopul masurării semnificației diferenţei dintre două totalităţi comparate
determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
compararea indicatorilor intensivi în scopul evidențierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiționează omogenitatea totalităţilor comparate
161. Precizați ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare:
indicatorii intensivi generali
indicatorii intensivi speciali
componenţa unei totalităţi
media aritmetică a unei totalităţi
indicatorii generali de raport
162. Precizați ce include prima etapă a standardizării directe:
calculul indicatorilor absoluți
calculul indicatorilor intensivi
calculul indicatorilor standardizaţi
calculul standardului
calculul indicatorilor medii
163. Indicați particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:
alegerea și calculul indicatorilor intensivi speciali
alegerea şi calculul standardului
alegerea și calculul indicatorilor standardizaţi
calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
164. Selectati afirmatia corecta despre indicatorii standardizati:
sunt indicatori de semnificație
sunt indicatori convenţionali
sunt indicatori de veridicitate
sunt indicatori de variabilitate
sunt indicatori veridici
165. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul lipsei diferenței dintre mărimea indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A < B):
factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
166. Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:
identificarea cauzelor diferențelor dintre mărimile relative sau medii comparate
compararea şi analiza fenomenelor produse în populații neomogene
determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
identificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate
compararea şi analiza fenomenelor produse în populații omogene
167. Precizati la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute:
prima şi a cincea
prima şi a treia
a doua şi a treia
a doua şi a patra
la toate etapele
168. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
indicatorii generali și speciali standardizaţi
indicatorii generali şi speciali extensivi
indicatorii generali și speciali intensivi
mărimea relativă a fenomenului
169. Selectați etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa factorilor ce influenţează mărimea fenomenului studiat:
prima
a doua
a treia
a patra
a cincea
170. Selectați indicatorii obținuți la prima etapă a standardizării directe:
standardizați generali
absoluți generali
intensivi standardizaţi
intensivi generali
absoluţi standardizaţi
171. Selectați afirmațiile corecte privitor la indicatorii standardizati:
sunt obţinuţi din totalităţi formate în mod natural
sunt obţinuţi din totalităţi formate artificial
sunt obținuți pâna la cunoașterea indicatorilor intensivi
sunt o măsură convențională a fenomenului
sunt obținuți după cunoașterea indicatorilor intensivi
172. Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe de standardizare?
compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizați
compararea indicatorilor absoluți speciali cu cei standardizați
compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizați
compararea indicatorilor absoluți generali cu cei standardizați
compararea indicatorilor corelați speciali cu cei standardizați
173. Alegeti varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de standardizare:
calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
174. Selectați ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare:
calculul indicatorilor sumarizati
calculul valorilor aşteptate
calculul mărimilor absolute speciale
calculul indicatorilor corelați
175. Selectați cazurile de NEUTILIZARE a metodei directe de standardizare:
compararea indicatorilor identici în totalități omogene
compararea indicatorilor diferiți în totalități omogene
compararea indicatorilor diferiți în totalități neomogene
compararea indicatorilor identici în totalități neomogene
compararea indicatorilor identici într-o totalitate
176. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul prezenței diferenței dintre mărimea indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A > B):
177. Precizați ce poate fi standard în cadrul metodei directe de standardizare:
rata generală
suma totalităţilor comparate
rata specială
semisuma totalităţilor comparate
178. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănătatea publică:
determinarea factorilor de risc
descrierea istoriei naturale a bolilor
depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populație
depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de individ
clasificarea bolilor
179. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
supravegherea bolii
profilaxia primară
profilaxia terţiară
depistarea clinică a bolii
✔iniţierea procesului epidemiologic
180. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice:
descriptive
narative
analitice
secţionale
proporționale
181. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive
testează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
permit elaborarea ipotezelor precum și cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
182. Selectati afirmatia corectă cu privire la notiunea „asociaţie epidemiologică”:
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecție şi boală
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecție
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecție şi factorii neutri
183. Selectati afirmatia corectă pentru notiunea „populaţie la risc”
populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
factorul care prin existenţa sa provoacă aparitia bolilor într-o populaţie
populaţia fără factori de risc, care nu poate dezvolta o anumită boală
184. Selectați obiectele preocupărilor epidemiologice:
populaţia ţintă
individul sănătos
lotul de bolnavi
individul investigat
individul bolnav
185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii”:
intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
raportul dintre bolile existente într-o populaţie
186. Selectati afirmatia corectă pentru termenul „cauzalitate”:
relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
condiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii
187. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în medicina clinică:
studiul pronosticului bolilor
studiul etiologiei bolilor
depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
188. Selectaţi afirmatia corecta referitor la notiunea „epidemie”:
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă mai mare decât cea aşteptată
apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă în exces faţă de cea aşteptată
apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă mai mică decât cea aşteptată
189. Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:
influenţează negativ starea de sănătate.
influenţează pozitiv starea de sănătate.
măresc speranţa de viaţă.
micșorează incidența bolilor
nu influențează starea de sănătate.
190. Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
numărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
numărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
191. Alegeți răspunsul corect pentru notiunea „risc”:
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de risc
condiția despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de risc
192. Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:
de corelaţie
caz-control
serii de cazuri
de cohortă
de caz
193. Selectati formula de calcul a incidenţei:
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
194. Precizați formula de calcul a incidenţei densitate:
numărul de cazuri noi de boală în perioada de observatie/numărul populaţiei x 1000
numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
numărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani - persoană de observaţie x 1000
numărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
numărul total de cazuri de boală/ numărul populatiei examinate x 1000
195. Selectati afirmația corectă cu privire la notiunea „factor indiferent”:
relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de risc şi boală
factor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
196. Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ:
ecologice
transversale
experimentale
197. Precizați avantajele studiilor transversale:
permit evaluarea completă a prevalenţei
se desfăşoară într-un timp relativ scurt
permit colectarea informatiilor despre mai multi factori de risc
oferă un volum limitat de date
permit evaluarea completă a incidenţei
198. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
indicatori intensivi
indicatori de proportie
indicatori de raport
indicatori demonstrativi
indicatori transformativi
199. Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile descriptive:
vârsta
sexul
starea civilă
amplasarea geografică
categoria socială
200. Indicați particularitatea factorilor indiferenţi:
măresc speranţa de supravieţuire
scad frecvenţa îmbolnăvirilor
nu influențează starea de sănătate
influenţează negativ starea de sănătate
influenţează pozitiv starea de sănătate
201. Selectaţi caracteristicile temporale, înregistrate în studiile descriptive:
distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
distribuţia bolilor pe sexe
distribuţia bolilor pe luni
distribuţia bolilor pe categorii sociale
distribuţia temporală a factorilor de risc
202. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:
profilaxia primordială
iniţierea procesului epidemiologic
profilaxia secundară
203. Selectați afirmația greșită despre studiile transversale
suprareprezintă cazurile prevalente
sunt subprezentate cazurile incidente
oferă un volum mare de date
permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
testează ipotezele, generate de studiile de caz
204. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
distribuţia bolilor pe vârste
distribuţia bolilor pe medii rezidențiale
distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
205. Selectați variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
expunerea
randomizarea
procesul
rezultatul
interpolarea
206. Alegeți afirmația corectă despre factorii de risc:
caracterizează starea de sănătate
nu acţionează asupra stării de sănătate.
menţin starea de sănătate.
207. Selectați afirmația corectă despre studiile transversale:
suprareprezintă cazurile incidente
sunt subprezentate cazurile prevalente
oferă un volum mic de date
208. Precizați tipul expunerii într-o anchetă analitică observatională:
activă
naturală
dirijată
reziduală
impusă
209. Selectați rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologic analitic:
decesul
durerea
boala
dizabilitatea
210. Precizați tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:
211. Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
orientată de la expunere spre rezultat
orientată de la rezultat spre expunere
nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
212. Precizați modul de selecție a subiecţilor într-un studiu caz - control:
în funcţie de expunere
în funcţie de rezultat
mixt
fara legatura cu expunerea sau rezultatul
conform graficului Lexis
213. Selectaţi sinonimele studiilor caz - control
retrospective
anamnestice
mixte
de aşteptare
de incidenţă
214. Precizați sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
toate cazurile într-un eșantion de populație cu diagnosticul studiat
toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
215. Precizați sursele de martori într-un studiu caz-control:
eșantion de pacienți spitalizați, care nu au boala
eşantion din populaţia generală
non-cazurile dintr-un eșantion de populație
eșantion de pacienți spitalizați, care au boala
toate cazurile de boală într-un spital
216. Precizați direcția de colectare a datelor în studiile caz - control:
longitudinal prospectiv
longitudinal retrospectiv
încrucișat prospectiv
transversal prospectiv
transversal retrospectiv
217. Selectați afirmațiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
trebuie să provină din aceeași populație la risc pentru boală
trebuie să fie cât mai heterogen
trebuie să fie cât mai omogen
218. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
preferate pentru studierea bolilor rare
219. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
studiază doar un singur efect
foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
dificil de a constitui un grup martor acceptabil
220. Selectaţi afirmația corectă cu referire la studiul hibrid:
studiu caz – control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
221. Selectați indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
odds ratio
odds atributiv
odds prevalent
odds risc
odds rate
222. Selectați indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor:
riscul relativ
riscul atribuibil
riscul absolut
riscul prevalent
riscul distribuibil
223. Selectați caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):
arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
măsoară forţa asociației epidemiologice
arată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
224. Selectați caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:
arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
măsoară forţa asocierii epidemiologice
arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu cazcontrol, Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
egale cu 1 și semnificative statistic
mai mari sau mai mici decît 1 și semnificative statistic
mai mari sau mai mici decît 1 și nesemnificative statistic
egale cu zero și nesemnificative statistic
să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] și semnificative statistic
226. Selectati concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
expunerea este factor de risc
expunerea este factor de protecţie
expunerea este factor indiferent
expunerea este moderată
expunerea este evidentă
227. Selectati afirmatia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
228. Selectați afirmațiile corecte despre studiile caz-control:
subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
subiecţii sunt împărţiţi în funcţie de rezultat
sunt studii prospective
229. Selectati varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
expunerea este factor de protecție, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
compară rezultatele expușilor și neexpușilor
greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
permit calcularea riscului relativ
necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile caz martor:
lotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
din cauza erorii de reprezentativitate
nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
din cauza erorii standard
235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
uşor de efectuat
utile pentru studierea bolilor rare
permit calculul incidenţei bolilor
permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
sunt relativ ieftine
237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
intervenţionale
randomizate
terapeutice
de prevalenţă
238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
sunt studii necontrolate
emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
cercetătorul nu administrează factorul studiat
dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
sunt retrospective
239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
experimentarea medicamentelor noi
evaluarea de noi conduite terapeutice
evaluarea unor programe de profilaxie
evaluarea expunerii la un factor de risc
240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
precizează eficacitatea optimală a tratamentului
se efectuează la 100-200 subiecţi
stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
se efectuează la 500-1500 subiecţi
242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
selecția aleatoare simplă dirijată
selecția aleatoare stratificată dirijată
selecția aleatoare mecanică dirijată
selecția aleatoare simplă sau stratificată
selectia nonprobabilistică aleatoare
244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
alegerea dirijată a grupelor de studiu
alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex
245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
subiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate
subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
oferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente
247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
necesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele de lungă durată a tratamentului administrat
perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între tratamentele administrate
250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
dirijat
simplu orb
dublu orb
triplu orb
mecanic
252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în studiile clinice:
cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
pot fi retrospective
se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu orb”:
cercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu orb”:
cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
sunt studii experimentale retrospective
sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
grupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
de câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de protecţie:
RR > 1 și semnificativ statistic
RR = 1 și semnificativ statistic
RR < 1 și semnificativ statistic
RR < 2 și semnificativ statistic
RRR < 1 și semnificativ statistic
260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
261. Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
evaluează siguranţa tratamentului
oferă informaţii farmacologice despre tratament
oferă informaţii toxicologice despre tratament
evaluează toleranţa la tratament
evaluează eficacitatea tratamentului
262. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:
263. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de risc:
RR > 1 și nesemnificativ statistic
RRR > 1 și semnificativ statistic
264. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
265. Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
evaluează efectele de durată ale tratamentului
determină metoda optimă de administrare
oferă informaţii toxicologice
stabileşte efectele secundare frecvente
266. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)”
proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
267. Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:
numărul de pacienti tratati cu substanța activă, care au făcut boala
numărul de pacienti tratati cu placebo, care au făcut boala
proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat
268. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră indiferent:
RR > 1, RA > 0
RR = 1, RA = 0
RR < 1, RA < 0
RR < 1, RA > 0
RRR = 1, RAR = 0
269. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
studiul porneşte de la expunere spre rezultat
studiul porneşte de la rezultat spre expunere
de regulă este retrospectivă
270. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de protecție:
RR > 1, RA < 0
RRR < 1, RAR < 0
271. Precizați modul de selecție al subiecţilor într-un studiu de cohortă:
mixtă
independent de expunere și de rezultat
pe un grafic Lexis
272. Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă:
etiologice
273. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
permit calculul direct al RR pentru fiecare cohortă
sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
rezultatele apar după acţiunea factorului de risc, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut
274. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
nu permit măsurarea directa a RR
sunt costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
este dificil de a constitui un grup martor acceptabil
275. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență joasă în populație:
prospectiv istoric
experimental tip I
prospectiv tip II
experimental tip II
prospectiv tip I
276. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
de regulă sunt prospective
sunt studii analitice, observaţionale
se mai numesc studii longitudinale
sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
277. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență mare în populație:
descriptiv tip II
descriptiv tip I
278. Selectați afirmațiile corecte despre studiile de cohortă:
de regulă sunt retrospective
sunt studii analitice, experimentale
279. Alegeți ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:
incidența bolii
forţa asociației epidemiologice
impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
frecventa efectelor benefice ale medicamentului
frecventa efectelor adverse ale medicamentului
280. Selectați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:
forța diferenței
forţa asociației
diferența
forța corelației
forța impactului
281. Precizați ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:
de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
cu cât este mai mare expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
cu cât este mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
282. Selectați valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existența asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală:
egale cu 1 și semnificativ statistic
mai mari decît 1 și semnificativ statistic
mai mici decît 1 și semnificativ statistic
mai mari decît 1 și nesemnificativ statistic
să nu depașească intervalul [-2;2]
283. Selectați afirmația corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
284. Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
se utilizează când expunerea afectează anumite grupuri profesionale
sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
285. Selectați concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
286. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice ne-experimentale
cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
se mai numesc studii etiologice
pot fi şi retrospective
287. Selectați concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît 1:
288. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de risc:
RR >1, RA < 0
RRR > 1, RAR > 0
289. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
ineficiente în cazul expunerilor rare
necesită costuri mari pentru realizare
sunt dificil de administrat
necesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
nu permit calculul direct al incidenţei bolii
290. Alegeți indicatorul utilizat pentru măsurarea forței asociației epidemiologice:
reducerea riscului relativ
reducerea riscului absolut
numărul necesar de tratat
sporirea riscului absolut
291. Precizați în ce se măsoară mărimile relative:
în unitatea de măsură a fenomenului studiat
numai în procente
în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
numai în promile
sunt mărimi adimensionale
292. Selectati afirmatia corectă despre rată:
exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
poate fi generală și specifică
293. Selectaţi rata specifică:
natalitatea
mortalitatea generală
morbiditatea
mortalitatea infantilă
fertilitatea generală
294. Selectați rata generală:
natalitatea pe medii rezidențiale
mortalitatea pe grupe de vârstă
mortalitatea prin boli cardiovasculare
295. Selectati raspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:
exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
296. Precizați ce caracterizează rata:
structura fenomenului
frecvenţa fenomenului
limita fenomenului
tendinţa centrală a fenomenului
poziţia fenomenul în mediu
297. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
natalitatea pe sexe
asigurarea populaţiei cu medici
structura vizitelor în Centrele de Sănătate
dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
ponderea avorturilor după indicaţii medicale
298. Precizați ce caracterizează indicatorul de proporție:
299. Rata se utilizează pentru:
evidenţierea schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
determinarea structurii fenomenului în medii şi perioade de timp diferite
compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
determinarea frecvenţei fenomenului în alt fenomen
determinarea frecvenţei fenomenului într-un mediu