Celulele piramidale Betz formeaza:
stratul molecular al scoartei cerebrale
stratul mediu al scoartei cerebelare
stratul ganglionar al scoartei cerebrale
stratul granular intern al scoartei cerebrale
substanta alba a maduvei spinarii
Fibrele nervoase agatatoare din cerebel formeaza:
caile aferente
caile eferente
sinapse cu neuronii - granule
sinapse cu dendritele neuronilor piriformi
"cosulete" pentru neuronii piriformi
Neurocitul pseudounipolar:
este o varietate a neurocitului bipolar
se intalneste in substantacenusie a maduveispinarii
are axon si dendrita
poseda pericarion
continesubstantacromatofila
Totalitatea celulelor gigantice Bet din cadrul cortexului cerebral formeaza stratul:
granular extern
granular intern
molecular
piramidal intern (ganglionar)
piramidal extern
Substanta alba a maduveispinarii este constituita din:
neuroni intercalari
neuroni motorii
fibre nervoase
neuroni bipolari
neuroni multipolari
Scoarta cerebelara:
are sase straturi
are trei straturi
contine celule piriforme
contine celule piramidale Betz
contine in stratul granular celule in cosulet
In coarnele posterioare a substantei cenusii a maduveispinarii deosebim:
stratul spongios
substanta gelatinoasa
nucleul propriu al cornului posterior
nucleul lombar
nucleul toracic
Neuronii stratului ganglionar al cortexului cerebral:
sunt celule de dimensiuni mari
contin mari cantitati de substantacromatofila
axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor vegetativi ai maduveispinarii
axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor motori ai maduvei spinarii
axonii lor formeaza sinapse cu neuronii ganglionilor senzitivi
Substantacenusie a maduveispinarii este constituita din:
neuroglie
fibre mielinice
fibre amielinice
nervi
Stratul molecular al cerebelului contine:
neuroni granuliformi
neuroni piriformi
neuroni stelati
neuroni "cu cosulet"
neuroni piramidali
In coarnele posterioare a substanteicenusii a maduveispinarii deosebim:
nucleul propriu
nuclei mari motori
nucleul intermediar
Neuronii senzitivi ai aparatului maduveispinarii sunt situati in:
coarnele posterioare a substanteicenusii a maduveispinari
ganglionii spinali
scoarta emisferelor mari
diverse organe, unde formeazaterminatiuni senzitive
Fibrele aferente muschioase ale cerebelului formeaza sinapse cu:
axonii neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
neuronii stelati ai stratului molecular
neuronii "in cosulet" ai stratului molecular
dendritele neuronilor granuliformi
dendritele neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
Prelungirile caror neuroni formeazaradacina anterioara a maduveispinarii:
bipolari, motori
pseudounipolari, senzitivi
multipolari, asociativi
multipolari, asociativi si motori
multipolari, motori
Care din formatiunile enumerate formeaza glomerulii cerebelari:
aglomerari de neuroni in substanta alba
reteaua densa de capilare
aglomerari de neuroni si fibre nervoase in substanta alba
legaturi sinaptice abundente a fibrelor muschioase cu dendritele neuronilor granuliformi în stratul granular
legaturi sinaptice abundente intre fibrele agatatoare si dendritele neuronilor piriformi în stratul ganglionar
Indicati componentele barierei hemato-encefalice:
endoteliul capilarelor sanguine
membrana bazala a capilarelor sanguine
prelungirile astrocitelor
membrana bazala a astrocitelor
membrana bazala a neuronilor
Selectati structurile din componenta barieiihemato-encefalice:
endoteliul neîntrerupt al capilarului
membrana bazala neintrerupta a capilarului
membrana bazala discontinua a capilarului
prelungirile astrocitelor fibroase
prelungirile astrocitelor protoplasmatice
Cosuletul" din jurul neuronului piriform al cortexului cerebelar este format din:
axonii neuronilor "in cosulet"
axonii neuronilor stratului granular
dendritele neuronilor "in cosulet"
fibrelor muschioase
fibrelor agatatoare
In componenta nervului spinal intra:
dendritele neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
axonii neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
dendritele neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
axonii neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
fasii de sesut conjunctiv fibros lax neordonat
In componenta ganglionului spinal intra neuronii:
bipolari
unipolari
pseudounipolari
multipolari
tripolari
Neuronii coarnelor anterioare ai maduveispinarii sunt:
pseudounipolari, motori
multipolari, senzitivi
bipolari, senzitivi
Tunica interna a aortei include in componenta sa:
endoteliul
plexul fibrelor elastice
membrane elastice fenestrate
stratul subendotelial
celule musculare netede, orientate longitudinal
Selectati celulele care formeaza peretele capilarelor:
celulele endoteliale alungite
celulele musculare netede
pericitele incluse in membrana bazala
celulele adventitiale
fibroblastele
Functia de contactie a miocardului este asigurata de:
celule musculare striate contractile
fibre musculare striate
celule musculare netede
septuri de tesut conjunctiv lax, vase si nervi
miocite cardiace conductoare
Peretele unei vene de tip muscular este constituit din:
tunica interna
membrana elastica interna
tunica medie
membrana elastica extetrna
tunica externa
Capilarele de tip sinusoid se intalnesc in:
ficat
hipofiza
glanda tiroida
glandele paratiroide
insulele pancreatice Langerhans
Endocardul:
este format din cardiomiocite contractile
este format din cardiomiocite conductoare
este tapetat de mezoteliu
este tapetat de endoteliu
formeaza tunica externa a cordului
Sistemul excito-conductor al inimii:
include nodulul sinuzal, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss si fibrele Purkinje
include plexul superficial si cel profund de fibre nervoase
este constituit din celule musculare cardiace atipice
este constituit din miocite lucratoare si secretoare
asigura automatismul inimii
Arterele de tip muscular:
se dezvolta in perioada embrionara din splanchnotom
au o membrana elastica interna bine dezvoltata
regleaza afluxul de sange spre organe si tesuturi
constituie majoritatea arterelor intraorganice
participa la schimbul de gaze
Capilarele de tip sinusoid:
sunt dotate cu valvule, care impedica scurgerea retrograda a sangelui
au o membrana bazala tristratificata
au fisuri in endoteliu si in membrana bazala
se intalnesc in maduva oaselor, splina, ficat
au in tunica externa vasavasorum si nervi vasorum
Conform clasificarii morfologice distingem urmatoarele tipuri de artere:
artere de tip elastic
artere de tip muscular
artere de tip musculo-elastic
arteriole
sfinctere precapilare
reprezintaarterii de calibru mijlociu si mic
sunt cele mai mici vase arteriale cu diametrul de 50-100 mcm
contin membrana elastica interna si membrana elastica externa
tunica medie e constituita din celule musculare netede, amplasate in forma de spirala
contin valvule
In peretele capilarului de tip somatic deosebim:
celule endoteliate
pericite
celule adventitiale
Din placilemioepicardiale se dezvolta:
endocardul
miocardul
epicardul
valvulele inimiie
vasele sanguine
Tunica medie a arterelor de tip mixt este alcatuita din:
fibre elastice spiralate
Vena de tip muscular:
contine membranele elastice interna si externa
tunica medie este mai bine dezvoltata decat la arterele de tip muscular
tunica medie este mai slab dezvoltata decat la arterele de tip muscular
tunica externa este mai bine dezvoltata decat la arterele de tip muscular
contine valvule
Sistemul conductor al inimii este format din:
nodulul sinuzal
nodulul Henzen
nodulul atrio-ventricular
fasciculul atrio-ventricular
fibrele Purkinje
Capilarele:
continpericite
citoplasma celulelor endotelialecontine numeroase vezicule de pinocitoza
capilarele de tip somatic se intalnesc in glandele endocrine
la capilarele cu endoteliul neintrerupt membrana bazala este continua
miocitele netede din componenta capilarelor regleaza tensiunea arteriala
Miocardul:
este constituit din cardiomiocitelucratoare si conductoare
fibrele Purkinje sunt constituite din cardiomiocitelucratoare
cardiomiocitele se unesc prin intermediul discurilor intercalare
discurile intercalare contindesmozomi si nexusuri
cardiomiocitele nu anastomozeaza intre ele
Selectati vasele patului microcirculator:
venulele
capilarele
anastomozele arteriolo-venulare
arteriolele
arterele de tip muscular
In componenta venei de tip muscular distingem:
endoteliu
miocite netede, fibre de colagen si elastice
membrana elastica externa
Selectati straturile endocardului:
stratul musculo-elastic
stratul musculo-conjunctiv
stratul conjunctiv extern
Endoteliocitele: Selectatiafirmatiile corecte
provin din mezenchim
contin vezicule de pinocitoza
sunt legate de membrana bazala prin semidesmozomi
au capacitate de contractie
pot regenera
Tunica externa a arterei de tip elastic. Selectatiafirmatiile corecte:
contine vase a vaselor
contine fibre si terminatiuni nervoase
este formata din tesut conjunctiv fibros lax
este formata din tesut reticular
este acoperita de mezoteliu
Capilarele de tip fenestrat. Selectatiafirmatiile corecte:
membrana bazala este continua
membrana bazala este discontinua
in perete se intalnescpericite
fenestrelereprezinta fisuri intre endoteliocite
fenestrelereprezinta pori a endoteliocitelor, acoperiti cu diafragma
strat subentotelial
strat musculo-elastic
strat a cardiomiocitelor atipice
Valvulele venelor. Selectatiafirmatiile corecte:
reprezinta plici ale tunicii medii
reprezinta plici ale tunicii interne
reprezinta plici ale tunicilor interna si medie
permit fluxul sanguin doar intr-odirectie
permit fluxul sanguin in ambele directii
Sistemul organelor hematopoetice si protectir imuna se constituie din:
maduvarosie a oaselor
timus
ganglioni limfatici
splina
Selectati componentele barierii hemato-timice:
celulele endoteliale
spatiu pericapilar
epitelioreticulocitele
membrana bazala a epitelioreticulocitelor
Diferentiindu-se, mieloblastele se transforma in:
promielocite
promonocite
mielocite
metamielocite
granulocite
Selectati celulele situate preponderent in zona periarteriala a pulpei albe din splina:
limfocitele T
celulele interdigitiforme
celulele reticulare
limfoblastele B
limfocitele B
Trombocitele se formeaza din:
mieloblast
megacarioblast
tromboblast
eritroblast
megacariocit
Selectati organele hematopoietice si de protectie imuna la care stroma este constituita din tesut reticular:
maduva osoasa rosie
amigdala palatina
timusul
ganglionii limfatici
Mieloblastul:
este celula precursoroare a fibroblastelor
sintetizeazaglicozaminoglicani
este celula precursoare a leucocitelor granulate
este celula precursoare a trombocitelor
sintetizeaza anticorpi
Timusul:
este organul central al sistemului imun
este organul periferic al sistemului imun
asigura diferentiereaantigenindependenta a limfocitelor T
stroma o constituie tesutul epitelial
elaboreaza hormonii melatonina si serotonina
Plasmocitele:
apar in urma diferentieriiantigendependente a limfocitelor-B
produc anticorpi
sunt celule prezentatoare de antigen
au in citoplasma lor un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
sunt celule imunocompetente cu memorie
Maduvarosie a oaselor:
se dezvolta din miotom in perioada postnatala
stroma o constituie tesutul reticular
contine capilare de tip sinusoid
contine capilare de tip fenestrat si somatic
contine celule stem ale mielopoiezei si limfopoiezei
Corpusculii Hassal din timus:
se intalnesc in substanta corticala a lobulului timic la indivizii tineri
se intalnesc in substanta corticala a lobulului timic la indivizii in varsta
deriva din mezoderm
se intalnesc in substanta medulara a lobulului timic
sunt formati din celulele epiteliale ale stromei organului
Anticorpii (imunoglobulinele) sunt produsi de:
limfocitele T cu memorie
limfocitele B cu memorie
plasmocite
limfocitele T-helper
macrofage
Limfocitele T se localizeaza in:
zona paracorticala a ganglionului limfatic
zona periarteriala a nodulilor limfoizi din splina
zona mantiinica a foliculilor limfoizi
folicululii limfoizi din substanta corticala a ganglionului limfatic
cordoanele medulare a ganglionului limfatic
In procesul maturizarii granulocitele trec prin urmatoarele etape:
promielocit
mielocit
metamielocit
telomielocit
granulocit cu nucleu nesegmentat
In componenta lobulului timic distingem:
centrul germinativ
zona mantiinica
zona marginala
substanta corticala
substanta medulara
In ganglionul limfatic distingem urmatoarele sinusuri:
subcapsulare
portale
perinodulare
medulare
interlobulare
Bariera hematotimica include:
celulele endoteliale situate pe membrana bazala
membrana bazala tristratificata
spatiulpericapilar
reticulocitele
epitelioreticulocitele cu membrana bazala
In zona marginala a nodulului limfatic al splinei deosebim:
limfocite T
limfocite B
macrofage solitare
celule interstitiale
Selectati organele unde hematopoieza are loc extravascular:
in peretele sacului vitelin
in ficat
in splina
in maduvarosie a oaselor
in timus
Zona periarteriala a nodulului limfatic al splinei contine:
celule interdigitiforme
melanocite
Functiile neutrofilului sunt:
sinteza a histaminei
sinteza a imunglobulinelor
fagocitoza
sinteza a citokinelor
stimulare a diferentierii limfocitelor B in plasmocite
In pulpa rosie a splinei se poate identifica:
tesut reticular
eritrocite batrane si lezate
noduli limfatici
corpusculi epiteliali
capilare sinusoide