CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
A. Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă.
B. Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă.
C. Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă.
D. Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună.
E. Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag.
CM Vena jugulară internă:
A. Este o continuare a sinusului sagital superior.
B. Începe la nivelul orificiului jugular.
C. Are bulbul superior şi inferior.
D. Este continuarea sinusului sigmoid.
E. La început este situată posterior de a. carotidă internă.
CM Venele diploice:
A. Sunt dotate cu valve.
B. Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
C. Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului.
D. Se varsă direct în vena jugulară internă.
E. Comunică cu sinusurile pahimeningelui .
CM Din venele diploice fac parte:
A. Vena diploică frontală.
B. Vena diploică temporală anterioară şi posterioară.
C. Vena diploică mastoidiană.
D. Vena diploică occipitală.
E. Vena diploică parietală.
CS Venele emisariene:
A. Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian.
B. Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
C. Se varsă direct în vena jugulară externă.
E. Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.
CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
A. Venele faringiene.
B. Vena lingvală.
C. Vena occipitală.
D. Vena facială.
E. Vena tiroidiană inferioară.
CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
A. Vena retromandibulară.
B. Vena facială.
C. Vena tiroidiană superioară.
D. Vena oftalmică superioară.
E. Vena oftalmică inferioară.
CM Cu referinţă la venele gâtului:
A. Cele mari conţin valve.
B. Din ele face parte vena retromandibulară.
C. Există venele jugulare internă, externă şi anterioară.
D. Reprezintă vase ale sistemului caval superior.
E. Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior
CM Noduri limfatice ale capului sunt:
A. Occipitale.
B. Mastoidiene.
C. Parotidiene.
D. Paratraheale.
E. Prelaringiene.
CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
A. Faciale.
B. Mandibulare.
C. Submentale.
D. Pretraheale.
E. Retrofaringiene.
CM Nodurile limfatice cervicale:
A. Sunt superficiale şi profunde.
B. Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
C. Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parte un trunchi jugular.
D. Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă.
E. Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
A. Ductul toracic limfatic.
B. Ductul limfatic drept.
C. Ductul limfatic stâng.
D. Ductul subclavicular stâng.
E. Ductul bronhomediastinal stâng.
CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
A. Vase venoase cu lumenul variabil.
B. Vase care constituie o singură cale de drenare.
C. Vase care nu anastomozează între ele.
D. Căi principale şi suplimentare.
E. Spaţiul subarahnoidian.
CM Sistemul limfatic include:
A. Vase limfocapilare.
B. Vase limfatice.
C. Vase sangvine speciale
D. Trunchiuri şi canale limfatice
E. Splina şi timusul.
CM Capilarele limfatice:
A. Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
B. Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării.
C. Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine.
D. Traiectul lor are aspect rectiliniu.
E. Formează reţele limfocapilare.
CM Vasele limfatice:
A. Au aspect moniliform.
B. Posedă valve.
C. Formează reţele sau plexuri.
D. Pot fi superficiale şi profunde
E. Formează anastomoze cu venele adiacente
CM Nodurile limfatice:
A. Au formă rotundă, ovală sau de bob.
B. Formează grupuri regionale.
C. Nu posedă capsule de țesut conjunctiv.
D. Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale.
E. Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal .
CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
A. V. jugularis externa.
B. V. jugularis interna.
C. V. facialis.
D. V. brachiocephalica.
E. V. vertebralis
CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
A. V. subclavia.
B. V. jugularis anterior.
C. V. azygos.
D. Unghiul venos (Pirogov).
E. V. axillaris.
CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
A. V. facialis.
B. V. suprascapularis.
C. V. transversae colli.
D. V. lingualis.
E. V. infraorbitalis.
CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
A. Vena jugulară internă.
C. Sinusul cavernos.
D. Plexul pterigoid
E. Vena maxilară.
CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
A. V. faciale.
B. V. occipitale.
C. V. auriculare posterioare.
D. V. retromandibulare.
E. Vv. emisariene.
CM În vena retromandibulară afluează:
A. Vv. auriculares anteriores.
B. Vv. temporales profundae.
C. Vv. maxillares.
D. V. submentalis
E. V. vertebralis.
CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
A. Vena alveolară anterioară superioară.
B. Vena infraorbitală.
C. Vena maxilară.
D. Vena sphenopalatină.
E. Vena oftalmică superioară.