1. Behaviorismul este un curent în psihologie care:
A. Studiază sferele de activitate legate de sănătate și boală din domeniul psihanalizei.
B. Studiază sferele de activitate legate de sănătate și boală din domeniul sociologiei.
C. Studiază sferele de activitate legate de sănătate și boală din domeniul antropologiei.
D. Studiază sferele de activitate legate de sănătate și boală din domeniul științelor biomedicale.
E. Consideră comportamentul o reacție de răspuns la un stimul din mediu.
2. Care este importanța practică a Științelor Comportamentului pentru activitatea medicală?
A. Creșterea calității vieții individuale, reducerea morbidității, promovarea sănătății.
B. Înțelegerea proceselor psihice.
C. Înțelegerea subconștientului.
D. Identificarea factorilor implicați în debutul și evoluția diverselor boli.
E. Studiul efectelor stării fizice precare.
3. Care este rolul Științelor Comunicării pentru mediciniști?
A. Să poată: defini și distinge o situație comunicațională eficientă, reorganiza propriul stil de comunicare profesională scrisă și orală, descifra limbajul corporal, stabili relații constructive cu destinatarii mesajului prin cunoașterea codului bunelor maniere și a regulilor de comunicare interculturală.
B. De a determina factorii economici ce pot schimba paradigma în medicină.
C. De a determina factorii epidemiologici ce pot schimba paradigma în medicină.
D. De a determina factorii socio-culturali ce pot schimba paradigma în medicină.
E. De a determina factorii psihoemoționali ce pot schimba paradigma în medicină.
4. Care sunt obiectivele disciplinei Comunicare și Comportament în medicină?
A. De a promova cultura morală comunității medicale, caracterul moral al relației medic-pacient-societate, înțelegerea proceselor comportamentale, sociale și culturale în etiologia bolilor.
B. Asocierea și necesitatea însușirii unor noțiuni din psihologia copilului.
C. Asocierea și necesitatea însușirii unor noțiuni din medicina tradițională.
D. Asocierea și necesitatea însușirii unor noțiuni din epidemiologie.
E. Asocierea și necesitatea însușirii unor noțiuni din filosofie.
5. Medicina comportamentală este domeniu:
A. Interdisciplinar interesat de dezvoltare a cunoștințelor și tehnicilor comportamentale ce au relevanță pentru înțelegerea sănătății și bolii, pentru prevenirea, tratamentul și reabilitare.
B. Ce studiază psihologia comportamentală.
C. Ce studiază eficiența serviciilor de sănătate.
D. Ce studiază eficiența sistemului de sănătate.
E. Ce studiază influența instituțiilor și organizațiilor asupra sănătății.
6. Întemeietorul behaviorismului este:
A. John Broadus Watson
B. Nicolae Miu
C. Sigmund Freud
D. Doina Cosman
E. Abraham Maslow
7. Determinați modelul integralist de conceptualizare a bolii:
A. Modelul biomedical.
B. Modelul psihologic.
C. Modelul biopsihosocial.
D. Modelul personalist.
E. Modelul individualist.
8. Paradigma biomedicală este bazată pe:
A. Studiul factorilor și proceselor psihologice.
B. Studiul demersului științific al medicinei, reducerea corpului uman la un obiect sau agregat de organe și funcții.
C. Studiul în vederea înțelegerii sănătății și bolii cu implicarea cunoștințelor din științele umane.
D. Includerea pacientului și a atributelor sale ca persoană.
E. Includerea familiei pacientului și a atributele familiei.
9. Modelul psihologic constă în:
A. Studiul demersului științific al medicinei.
B. Cercetarea dimensiunilor biologice ale bolii.
C. Studiul factorilor și proceselor psihologice ce duc la apariția, accelerarea sau încetinirea bolilor.
D. Aplicarea în medicină a metodei analitice a științelor exacte.
E. Aplicarea în medicină a metodei analitice a științelor clasice ale naturii.
10. Modelul biopsihosocial promovează:
A. Reducerea corpului uman drept agregat de organe și funcții, fără raportul său cu lumea din jur.
B. Importanța apropierii de aspectele personale, interpersonale și sociale de fenomenele biologice.
C. Factorii și procesele psihologice ce au rol esențial în apariția și evoluția bolii.
D. Aplicarea în medicină a metodei analitice a științelor clasice ale naturii.
E. Cercetarea dimensiunilor biologice ale bolii.
11. Maladia / boala este o stare a organismului:
A. Pur biologică.
B. Doar fenomen psihic.
C. Doar rezultatul acțiuni fenomenelor socio-culturale.
D. Un rezultat al acțiunii anilor asupra corpului uman.
E. În conceptualizarea contemporană a bolii se integrează aspectul biologic, psihologic și cel social.
12. Modelul bio-psiho-social definește boala ca:
A. Perturbarea funcțiilor biologice.
B. Experiență subiectivă rezultată din interacțiunea organismului ca biologic din perspectiva emoționalității și mentalităților persoanei, în relație cu societatea și cultura din care face parte.
C. Perturbarea funcțiilor psihologice și cele sociale.
D. Consecință acțiunii factorilor economici.
E. Modul de comportare față de entitatea morbidă în organism.
13. Ce include comportamentul uman după complexitate?
A. Mișcările.
B. Acțiunile.
C. Operații și activități.
D. Doar acțiunile și mișcările.
E. Mișcările, acțiunile, operațiile și activitățile.
14. Factorii socio-culturali de importanță majoră în modelarea comportamentului uman sunt:
A. Afectele.
B. Sentimentele.
C. Familia și religia.
D. Nevoie de apărare.
E. Sistemul nervos.
15. Factorii biologici de influență asupra comportamentului uman sunt:
A. Ereditatea, sistemul nervos și hormonii.
B. Percepția.
C. Memoria.
D. Gândirea.
E. Motivația.
16. Factorii psiho-individuali de influență asupra comportamentului uman sunt:
A. Factorii genetici.
B. Procesele cognitive, procesele afective și motivațional-voliționale.
C. Hormonii.
D. Prietenii.
E. Familia, societatea, religia.
17. Ce reprezintă activitatea pentru comportamentul uman?
A. Acțiuni fizice.
B. Acțiuni intelectuale.
C. Acțiune morală.
D. Doar acțiuni intelectuale și morale.
E. Acțiuni fizice, intelectuale și morale.
18. Comportamentul uman după predominanța factorilor de geneză poate fi:
A. Conștiente sau inconștiente.
B. Adaptive sau deviante.
C. Sanogen.
D. Înnăscute sau dobândite.
E. Cu risc pentru sănătate.
19. În funcție de influența asupra sănătății comportamentul uman poate fi:
A. Adaptiv sau dezadaptat.
B. Sanogen sau cu risc pentru sănătate.
C. Mișcări, acțiuni, operații și activități.
D. Înnăscut.
E. Dobândit
20. Normalitatea în comportamentul uman este explicată prin:
A. Comportament caracteristic pentru o anumită societate.
B. Comportament caracteristic unei anumite epoci.
C. Mod de viață pentru un individ.
D. Mod de viață pentru o comunitate.
E. Media statistică, norma socio-culturală, norma individual-colectivă, norma ca adaptivitate și norma medicală.
21. Criteriile de stabilire a normalității sunt:
A. Perceperea incorectă a realității.
B. Standarde de comportament neacceptabil.
C. Nivelul inconstant de funcționare al unui individ de-a lungul timpului
D. Neadaptare la condițiile comunității.
22. Normalitatea comportamentală este stabilită de următoarele trăsături:
A. Neproductivitate și lipsa aptitudinii de a crea.
B. Incapacitatea de autogestiune și autoperfecțiune.
C. Perceperea incorectă a realității.
D. De a stăpâni mediul și de a face față cerințelor vieții, de a fi capabil să-și limiteze impulsurile, de a conștientiza limitele proprii, de a crea relații cu alte persoane, să se autoperfecționeze etc.
E. Pierderea contactul cu realitatea retrăgând-se în propria lume și nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupaționale și culturale.
23. Doina Cosman afirmă că conceptul de normalitate poate fi:
A. Statistică și socio-culturală, subiectiv-individuală, norma ca adaptivitate și normă medicală.
B. Normă de comportament înnăscută.
C. Normă de comportament dobândită.
D. Normă de comportament cu risc pentru sănătate.
E. Normă de comportament sanogen.
