Caracteristicile ormocerilor sunt:
Lustruire bună;
Tasare neînsemnată;
Biocompatibilitate;
Rezistență scăzută la abraziune;
Rezistență înaltă la abraziune;
Indicațiile ormocerilor:
Obturația cavităților de clasa I-V
Amprentare;
Sigilarea fisurilor;
Coafaj direct;
Coafaj indirect;
Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă după Mount, Hume (1998):
Tipul 1 - cimenturi de fixare;
Tipul 2 - cimenturi de restaurare;
Tipul 2 - cimenturi de protezare;
Tipul 3 - cimenturi de amprentare;
Tipul 3 - Lineri sau obturație de bază;
Caracteristicile cimenturilor ionomere de fixare sunt:
Marimea redusă a particulelor de sticlă (până la 25 microni);
Mărimea mare a particulelor de sticlă (mai mare de 50 microni);
Reducerea raportului de pulbere/lichid până la 1,5:1;
Mărirea raportului de pulbere/lichid până la 5:1;
Raportul mai mare de oxid de aluminiu și de siliciu;
Caracteristicile cimenturilor ionomere de restaurare sunt:
Solubilitatea în apă este cea mai mică dintre toate grupurile CIS - 0,4%;
Solubilitatea în apă este cea mai mare dintre toate grupurile CIS - 5,6%;
Solidificarea durează în medie de la 3 până la 7 minute;
Solidificarea durează în medie de la 10 până la 30 secunde;
Raport mai mare de pulbere/lichid;
Indicațiile cimenturilor ionomere de sticlă de fixare sunt:
Fixarea incrustațiilor;
Fixarea fațetelor;
Fixarea pivoturilor intracanalare;
Fixarea aparatelor ortodontice;
Obturație curativă;
Cimenturile ionomere de sticlă armate au următoarele indicații:
Restaurații de durată pentru dinții laterali;
Eroziuni ale smalțului;
Defecte cuneiforme;
Denumirile comerciale ale cimenturilor ionomere de sticlă armate sunt:
Fuji II;
Fuji IX;
Chemfil Flex;
Chelon-Fil;
Dycal;
Cimenturile ionomere de sticlă lineri prezintă următoarele proprități:
Durata redusă a timpului de lucru și de priză;
Durata îndelungată a timpului de lucru și de priză;
Adeziune chimică la smalț și dentină;
Radioopacitate;
Radiotransparență;
Reprezentanții cimenturilor ionomere de sticlă lineri sunt:
Aqua Ionobond;
Base Line;
Aqua Cenit;
Life;
Stens;
Materialele de obturaţii provizorii sunt:
Dentina artificială
Plastobturul
Fosfat – cimentul
Cimentul policarboxilat
Silicina
Silidontul
Pasta de dentină
Cimentul eugenat de zinc
Calmecina
Fuji 9
Gradia Direct
Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Amalgama de argint
Fuji II
Amalgama de cupru
Evicrolul
Chelon Silver
Vitremer
Dycal
Fuji II LC
Evicrol
Prizma
Herculiite
Apexid
Dyract
Evicrol anterior
Visfat – ciment
Chenfil superior
Consais
Fosfat ciment bactericid
Incrustaţii ceramice
Vinirele
Incrustaţii metalice
Adgezor
Dyract AP
Pasta rezorcină – formalină
Obturaţii curative pot fi:
Dentină artificială
Calemecina
Pastele combinate
Obturaţii de bază curative sunt:
Kalcin – pasta
Kalcin pur
Acriloxid
Materiale pentru obturaţii izolante pot fi:
Fosfat cimentul
Cimentele ionomerice
Vitrebondul
Lac fluorat
Obturaţii izolante sunt:
Ţemionul
Ionosit-Baseliner
Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologia terapeutică:
Materialele de obturaţii provizorii
Materialele de obturaţii de lungă durată
Materialele de obturaţii de bază curative şi izolante
Materialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ
Materiale amprentare elastice
Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologie:
Materialele pentru obturaţii de canal
Materialele de obturaţie provizorii
Materiale de amprentare siliconice
Materiale de obturaţii de lungă durată
Materiale de obturaţii curative şi izolante
Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată:
Cimenturile
Amalgamele
Pe bază de răşini artificiale autopolimerizabile
Pe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile
Pe bază de dentină artificială
Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:
s ionomerice
Silicate
Silico-fosfate
Zinc-fosfate
Epoxide
Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul cimenturilor ionomeri de sticlă:
Ketac Cem
Herculite
Numiţi materialele de obturaţie de lungă durată, subgrupul cimenturilor silicate:
Silicina 2
Pasta dentin
Numiți materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
Harvord ciment
Fuji CAP
Vitremer 3M
Silidont
Dentina artificială posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Aderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică înaltă
Nu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale
Ermetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni
Stabilitatea chimică la acţiunile lichidului bucal
Dentin-pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Ermetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună
Stabilitate mecanică la forţele masticatoare
Uşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă
Înaltă toxicitate
Termoconductibilitate redusă
Dentin – pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui
Posedă conductibilitate termică înaltă
Nu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative
Nu e toxică
Timpul de priză 2 ore
Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
Nu e toxic
zistenţa mecanică la forţele masticatorii
Stabilitate chimică
Proprietăţi fizionomice nesatisfăcătoare
Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
Proprietăţi estetice înalte
Adeziune bună
Coeficientul mic de refracţie, dilatare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure
Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Proprietăţi estetice bune
Proprietăţi anticariesogene
Nu acţionează toxic asupra pulpei dentare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor
Aderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică bună
Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
Toxicitate redusă asupra pulpei dentare
Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Rezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii
Proprietăţi estetice
Coeficientul de duritate şi retracţie înalt
Conductibilitate termică înaltă
Adeziune chimică la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Se dizolvă sub acţiunea lichidului bucal
Coeficientul înalt de duritate şi retracţie
Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative:
Izolant termic bun
PH-12
Duritate şi rezistenţă mică
Stimulează dentinogeneza
Duritate egală cu adamantina
De ce proprietăţi trebuie să dispună materialele din grupul obturaţiilor curative:
Proprietăţi antiseptice pronunţate
Acţiune anestezică
Iritare a pulpei
PH-5,5
Proprietăţi bactericide
Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele din grupul obturaţiilor de bază izolante:
Rezistenţă mecanică bună
Efect bactericid
Protecţie mecanică a pulpei dentare
Protecţie chimică a pulpei dentare
Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase:
Izolarea dintelui
Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase
Uscarea cavităţii carioase
Prelucrarea instrumentală
Bizotarea marginii cavităţii carioase
Care sunt etapele obturării cavităţii carioase:
Aplicarea materialului de obturaţie
Modelarea obturaţiei
Examenul clinic al pacientului
Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:
Aplicarea materialului pe porţiuni
Aplicarea materialului într-un timp
Condensarea materialului cu fuloarul
Condensarea cu un bulet de vată
Bizotarea marginilor cavităţii carioase
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicate:
Aplicarea obturaţiei izolante
Aplicarea obturaţiei curative
Aplicarea obturaţiei într-un timp
Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
Gravajul cavităţii carioase
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicofosfate:
Modelarea obturaţiei cu fuloarul
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu materiale metalice:
Aplicarea obturării de bază izolante
Aplicarea pe porţiuni
Aplicarea într-un timp
Şlefuirea şi poleirea obturaţiilor în aceeaşi şedinţă
Şlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă
Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative:
Toaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină
Uscarea cavităţii
Aplicarea pe fundul cavităţii a pastei
Aplicarea obturaţiei de lungă durată
Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează:
Portamalgamul
Fuloarul amalgam Tregher
Fuloarul cu bilă
Spatula bucală
Toate cele menţionate
La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative:
1,0 cm
1,0 mm
5,0 mm
2,0 mm
3,0 mm
Care sunt avantalele amalgamului de argint:
Duritatea
Plasticitatea
Capacitatea de a nu schimba culoarea dintelui
Fotopolimerizare
Estetica
Care sunt dezavantajele amalgamului de argint:
Lipsa adezivității
Culoarea
Indicații pentru utilizarea obturațiilor de amalgam:
Clasa I după Black
Clasa III după Black
Clasa IV după Black
Clasa II după Black
Clasa V la dinții laterali
Contraindicații în utilizarea obturațiilor de amalgam:
Restarări estetice
În componența prafului amalgamului de argint întră:
Argint 65-66%
Cositor 29-32%
Cupru 2-6%
Zinc 1%
Titan 2-6%
De căte ori amalgamul de cupru este mai durabil și mai rezistent la compresiune decât amalgamul de argint:
5
10
1.4-1.5
2.7-2.8
0.7-0.8
Numiți materiale de obturație de durată, subgrupa de amalgam:
Vivacap NG
Tytin
Amalcap Plus
Contour
G-aenial
Pentru aplicarea obturației de amalgam cavitatea carioasă trebuie:
Să fie preparată după principiile lui Black
Să fie preparată minim-invaziv
Să fie preparată în design liber
Nu este necesară prepararea cavității
Să fie preparată după principiile moderne
În cazul obturării cavității cu amalgam trebuie să fie efectuate următoarele:
Cavitatea să fie preparată conform principiilor Black
Să fie aplicată obturația izolantă
Nu este nevoie de obturație izolantă
Finisarea definitivă a obturației se efectuează peste 24 ore
Cavitatea se prepară minim-invaziv
Cimenturile diacrilice sunt:
Marteriale adezive polimere pe bază de rășini artificiale, folosit pentru obturarea cavităților carioase sau pentru fixarea adezivă a restaurărilor protetice
Materiale de obturație polimerice, cu umplutură, destinate exclusiv fixării restaurărilor adezive
Materiale de obturație polimerice pe baza unui compus organic – polisiloxan ceramic.
Materiale restaurative , care reprezintă un sistem compozito-ionomer
Materiale de obturatie metalice
Principalele componente constitutive ale materialelor compozite sunt:
Polimer organic
Umputuri organice
Monomer organic
Unmpluturi anorganice
Silante
Care din următoarele componente nu se atribuie compozitelor:
Umpluturi anorganice
Coloranți și pigmenți
Acid acrilic și maleic
Stabilizatori
Monomerul organic al compozitului este constituid din:
BIS-GMA
TGDMA
UDMA
IDMA
DGMA
În calitate de umplutură anorganică sunt folosite:
Sticlă de bariu
Porțelan
Dioxid de siliciu
Oxid de zinc
Oxid de sulf
După dimensiunile particulelor umpluturii, compozitele se clasifică în:
Hibride
Macrofile
Microhibride
Minihibride
Nanohibride
După modul de polimerizare, compozitele se împart în:
Termice
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Polimerizare cu laser
Polimerizare dublă
După consistență, compozitele se clasifică în:
Compactabile
Fluide
Vâscoase
Minifile
După compoziție, compozitele se împart în:
Șarjate
Neșarjate
După tipul mtricei organice, compozitele se clasifică în:
Pe bază de Bis-GMA
Pe bază de DGMA
Pe bază de IDMA
Pe bază de UDMA
Pe bază de TGDMA
După destinație, compozitele se împart în:
Pentru obturarea dinților masticatori
Pentru obturarea dinților deciduali
Pentru obturarea dinților frontali
Universale
Specifice
În componența compozitelor macrofile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
4-60 mkm
6-80 mkm
2-30 mkm
3-50 mkm
4-70 mkm
Numiți compozitele autopolimerizabile:
Epacril
Concise
Estet-x
Latelux
Indicații către aplicarea compozitelor macrofile:
Restaurări estetice a dinților frontali
Restaurări masive
Restaurări estetice a dinșilor laterali
Obturarea cavităților de clasa VI
Obturarea dinților deciduali
În componența compozitelor microfile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
0,4-0,8 mkm
0,3-0,6 mkm
0,4-1,0 mkm
0,5-0,9 mkm
0,2-0,7 mkm
Numiți avantajele compozitelor microfile:
Carateristici estetice bune
Ușor de lustruit
Duritate înaltă
Rezistența mecanică în timp
Coeficient mic de dilatare termică
Numiți dezavantajele compozitelor microfile:
Abraziune înaltă
Nu au stabilitatea culorii
Greu de lustuit
Rezistență mecanică insuficientă
Coeficient înalt de dilatare termică
Îndicații pentru utilizarea compozitelor microfile:
Cerințe estetice înalte față de obturație
Obturarea cavităților de clasa II
Obturarea cavităților de clasa III
Restaurarea dinților cu afecțiuni necarioase
Ibturarea cavităților de clasa V
Materialele compozite hibride sunt:
Termopolimerizabile
Polimerizabile cu laser
Caracteristicele materialelor compozite hibride:
Lustruirea sporită
Rezistența la fractură
Stabilitatea culorii
Radiotransparență
Gama largă de nuanțe ale culorii materialului