201. Indicațiile cimenturilor ionomerice de sticlă:
A. Obturații la dinții temporari;
B. Amprentare cavității bucale;
C. Obturații de durată în cavitățile de clasa a V-a;
D. Sigilarea șanțurilor și fosetelor;
E. Obturații provizorii de lungă durată.
202. Denumiri comerciale ale cimenturilor ionomerice de sticlă:
A. Ketac Bond
B. Aquacem
C. Ketac Cem
D. Xantopren
E. Sielast
203. Indicațiile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Coafaj direct;
Obturații la dinții temporari;
Coafaj indirect;
Amprentare;
Sigilarea fisurilor;
204. Denumiri comerciale ale cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Dycal;
Aquacem;
Calxyd;
Calcidor;
Reocap;
205. Printre proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu, poate fi enumerat și pH acestora, care are valoarea de:
3-4;
5-6;
9-10;
11-12
4-5;
206. Cimenturile pe bază de hidroxid de calciu se prezintă în sistem bicomponent:
Pastă-pastă;
Pastă-lichid;
Sisteme incapsulate;
Praf-lichid;
Pastă-praf;
207. Primul cement pe bază de hidroxid de calciu, cu denumirea de Calxil, avea următoarea formulă:
Hidroxid de calciu;
Clorură de sodiu;
Clorură de potasiu;
Alginat;
Agar-agar;
208. Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de calciu are următoarele caracteristici:
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat;
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și clorură de potasiu;
Are loc în mediul umed;
Are loc în mediul uscat;
Se face dinspre suprafață spre profunzime;
209. Obturațiile curative autopolimerizabile pot fi:
Calcicur;
Life;
Sielast;
Stens;
210. Obturațiile curative fotopolimerizabile pot fi:
Calcimol LC;
Ultra Blend;
Ketac Bond;
Ketac Cem;
211. Metoda de aplicare a obturațiilor curative presupune:
Prepararea cavității carioase;
Izolarea dintelui cu ajutorul digii;
Aplicarea obturației curative pe vârful sondei;
Obturație izolatorie;
Extracția dintelui;
212. Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă presupune următoarele grupe:
Tipul 1 - chituri adezive;
Tipul 2 - cimenturi de amprentare;
Tipul 2 - cimenturi de restaurare;
Tipul 3 - cimenturi pentru obturații de bază;
Tipul 3 - cimenturi pentru realizarea protezelor;
213. Cimenturile ionomere de sticlă aderă la:
Smalț;
Dentină;
Ghips;
Metale acoperite de un strat superficial de oxizi;
Ceramică;
214. Cimenturile ionomere de sticlă nu aderă la:
215. Cimentul ionomere de sticlă prezintă o foarte bună compatibilitate datorată prezenței în componența acestora a:
Fluorului;
Hidroxid de Calciu;
Bicarbonat de potasiu;
216. Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o contracție volumetrică de priză de:
25%
45%
3%
10%
28%
217. Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o rezistență mecanică ce variază între
20-30 Mpa;
90-230 Mpa;
250-300 Mpa;
400-500 Mpa;
350-400 Mpa;
218. Metoda clasică de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
Amestecarea pulberii și lichidului;
Se folosește o spatulă de metal sau material plastic;
Spatularea trebuie să fie rapidă 15-30 secunde;
Spatularea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
Se folosește în cazul sistemelor capsulate predozate;
219. Metoda modernă de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
Spatuarea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
220. Modul de prezentare ale cimenturilor ionomere de sticlă cu adaos de rășini poate fi:
Pulbere - lichid;
Pastă - lichid;
pastă- pastă;
O singură pastă;
Pastă - praf;
221. Cimenturile ionomerice de sticlă cu adaos de rășini pot fi comercializate cu următoarele denumiri:
3M Vitremer;
Fuji II LC;
Geristore;
222. Proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu sunt:
Conductibilitate termică redusă;
Conductibilitate termică înaltă;
pH 11-12;
pH 5-6;
Acțiune antibacteriană;
223. Proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu sunt:
Asigură condiții pentru remineralizarea dentinei cariate din leziunile profunde;
Acțiune neodentinogenetică;
Rezistență la compresiune
224. Caracteristicile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Sunt folosite pentru protecția pulpo-dentinară;
Sunt izolatoare termice în cavitățile profunde;
Au un rol neodentinogenetic;
Au un rol antalgic;
Au o conductibilitate termică înaltă;
226. Reacția de priză specifică pentru cimenturile ionomere de sticlă:
Decurge în 3 etape;
Prima etapă constă în dizolvare, la amestecarea lichidului cu pulberea;
Prima etapă constă în dizolvare, la amestecarea pulberii cu pulberea;
A doua etapă constă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea;
A treia etapă constă în hidratarea sărurilor;
227. Viteza reacție de priză la cimenturile ionomere de sticlă depinde de:
Compoziția pulberii;
Mărimea particulelor;
Compoziția lichidului;
Concentrația acidului tartric
Concentrația hidroxidului de calciu;
228. Proprietățile cimenturilor ZOE sunt:
Acțiune antiseptică;
Acțiune biostimulatoare;
pH - 7-8;
pH 11-13;
Rezistență mecanică mică;
229. Proprietățile cimenturilor ZOE sunt:
Au o bună aderență mecanică;
Sunt ușor de aplicat;
Se îndepărteaza cu ușurință de pe pereții cavității
Se îndepărteaza cu greutate de pe pereții cavității;
Sunt conducătoare bune de căldură și electricitate;
230. Indicațiile cimenturiloe ZOE:
Cimentări provizorii;
Obturații de canal în adaos cu alte substanțe;
Acoperirea pansamentelor arsenicale;
Obturație de bază în cavitățile ce urmează a fi obturate cu rășini compozite;
231. Timpul de priză specific pentru cimenturile ZOE depinde de:
Tehnica de preparare;
Raportul pulbere/lichid;
Cantitatea aditivilor și acceleratorilor;
Cantitatea de alginat;
232. Denumiri comerciale specifice pentru cimenturile ZOE:
Caryosan;
Temp Bond;
Kalsogen;
Cavitec;
233. Caracteristicile cimenturilor ionomere metalice:
Sunt materiale care tind să înlocuiască amalgamele;
Au apărut în urma adaugării aliajelor metalice la pulberi de sticlă;
Prezintă o rezistență la abraziune crescută comparativ cu cimenturile ionomere;
Prezintă o rezistență la abraziune scăzută comparativ cu cimenturile ionomere;
Radioopacitatea este apropiată de cea a amalgamului;
234. Cimenturile ionomere metalice sunt comercializate sub următoarele denumiri:
Ketac Silver;
Hi Dense Shofu;
Fermin;
Cavidur;
235. Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de hidroxid de calciu:
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat cu formarea sărurilor de metil salicilat;
Reacția are loc în mediul umed;
Reacția are loc în mediul uscat;
Priza se face dinspre suprafață spre profunzime;
Priza se face dinspre profunzime spre suprafață;
236. Prima etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
Are loc când pulberea și lichidul sunt amestecate;
Are loc când pulberea și pasta sunt amestecate;
Reacția chimică are loc cu eliberarea de căldură (3-7 °C);
Depinde de raportul lichid/pulbere;
Depinde de raportul pastă/pulbere;
237. A doua etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
Constă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea;
Maturarea cimentului este foartă rapidă la început;
Maturarea cimentului este foartă lentă la început;
În etapele inițiale ale prizei, cimentul este predispus la contaminarea cu apă;
În etapele inițiale ale prizei, cimentul este inert și nu poate fi afectat la contaminarea cu apă;
238. Ormocerii au capacitatea de a degaja:
Fosfați;
Ioni de calciu;
Ioni de fluor;
239. Ormocerii pot fi comercializați sub denumirea:
Definite Core;
Admira;
Ceram X;
240. Contraindicațiile cimenturilor ZOE:
241. Caracteristicile ormocerilor sunt:
Rezistență înaltă la abraziune;
Rezistență scăzută la abraziune;
Biocompatibilitate;
Tasare neînsemnată;
Lustruire bună;
242. Indicațiile ormocerilor:
Obturația cavităților de clasa I-V;
243. Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă după Mount, Hume (1998):
Tipul 1 - cimenturi de fixare;
Tipul 2 - cimenturi de protezare;
Tipul 3 - cimenturi de amprentare;
Tipul 3 - Lineri sau obturație de bază;
244. Caracteristicile cimenturilor ionomere de fixare sunt:
Marimea redusă a particulelor de sticlă (până la 25 microni);
Mărimea mare a particulelor de sticlă (mai mare de 50 microni);
Reducerea raportului de pulbere/lichid până la 1,5:1;
Mărirea raportului de pulbere/lichid până la 5:1;
Raportul mai mare de oxid de aluminiu și de siliciu;
245. Caracteristicile cimenturilor ionomere de restaurare sunt:
Solubilitatea în apă este cea mai mică dintre toate grupurile CIS - 0,4%;
Solubilitatea în apă este cea mai mare dintre toate grupurile CIS - 5,6%;
Solidificarea durează în medie de la 3 până la 7 minute;
Solidificarea durează în medie de la 10 până la 30 secunde;
Raport mai mare de pulbere/lichid;
246. Indicațiile cimenturilor ionomere de sticlă de fixare sunt:
Fixarea incrustațiilor;
Fixarea fațetelor;
Fixarea pivoturilor intracanalare;
Fixarea aparatelor ortodontice;
Obturație curativă;
247. Cimenturile ionomere de sticlă armate au următoarele indicații:
Restaurații de durată pentru dinții laterali;
Eroziuni ale smalțului;
Defecte cuneiforme;
248. Denumirile comerciale ale cimenturilor ionomere de sticlă armate sunt:
Fuji II;
Fuji IX;
Chemfil Flex;
Chelon-Fil;
249. Cimenturile ionomere de sticlă lineri prezintă următoarele proprități:
Durata redusă a timpului de lucru și de priză;
Durata îndelungată a timpului de lucru și de priză;
Adeziune chimică la smalț și dentină;
Radioopacitate;
Radiotransparență;
250. Reprezentanții cimenturilor ionomere de sticlă lineri sunt:
Aqua Ionobond;
Base Line;
Aqua Cenit;
251. Materialele de obturaţii provizorii sunt:
Dentina artificială
Plastobturul
Fosfat – cimentul
Cimentul policarboxilat
Silicina
252. Materialele de obturaţii provizorii sunt:
Silidontul
Pasta de dentină
Cimentul eugenat de zinc
Calmecina
253. Materialele de obturaţii provizorii sunt:
Fuji 9
Gradia Direct
254. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Amalgama de argint
Fuji II
Amalgama de cupru
Evicrolul
255. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Chelon Silver
Vitremer
Dycal
256. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt
Fuji II LC
Evicrol
Prizma
Herculiite
Apexid
257. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Dyract
Evicrol anterior
Visfat – ciment
Chenfil superior
Consais
258. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Fosfat ciment bactericid
Incrustaţii ceramice
Vinirele
259. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Incrustaţii metalice
Adgezor
Dyract AP
Pasta rezorcină – formalină
260. Obturaţii curative pot fi:
Dentină artificială
Calemecina
Pastele combinate
261. Obturaţii de bază curative sunt:
Kalcin – pasta
Kalcin pur
Acriloxid
262. Materiale pentru obturaţii izolante pot fi:
Fosfat cimentul
Cimentele ionomerice
Vitrebondul
Lac fluorat
263. Obturaţii izolante sunt:
Ţemionul
Ionosit-Baseliner
264. Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologia terapeutică:
Materialele de obturaţii provizorii
Materialele de obturaţii de lungă durată
Materialele de obturaţii de bază curative şi izolante
Materialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ
Materiale amprentare elastice
265. Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologie:
Materialele pentru obturaţii de canal
Materialele de obturaţie provizorii
Materiale de amprentare siliconice
Materiale de obturaţii de lungă durată
Materiale de obturaţii curative şi izolante
266. Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată:
Cimenturile
Amalgamele
Pe bază de răşini artificiale autopolimerizabile
Pe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile
Pe bază de dentină artificială
267. Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:
Glas ionomerice
Silicate
Silico-fosfate
Zinc-fosfate
Epoxide
268. Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul cimenturilor ionomeri de sticlă:
Ketac Cem
Herculite
269. Numiţi materialele de obturaţie de lungă durată, subgrupul cimenturilor silicate:
Silicina 2
Pasta dentin
270. Numiți materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
Harvord ciment
Fuji CAP
Vitremer 3M
Silidont
271. Dentina artificială posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Aderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică înaltă
Nu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale
Ermetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni
Stabilitatea chimică la acţiunile lichidului bucal
272. Dentin-pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Ermetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună
Stabilitate mecanică la forţele masticatoare
Uşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă
Înaltă toxicitate
Termoconductibilitate redusă
273. Dentin – pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui
Posedă conductibilitate termică înaltă
Nu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative
Nu e toxică
Timpul de priză 2 ore
274. Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
Nu e toxic
Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
Stabilitate chimică
Proprietăţi fizionomice nesatisfăcătoare
275. Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
Proprietăţi estetice înalte
Adeziune bună
Coeficientul mic de refracţie, dilatare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure
276. Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Proprietăţi estetice bune
Proprietăţi anticariesogene
Nu acţionează toxic asupra pulpei dentare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor
Aderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase
277. Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică bună
Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
Toxicitate redusă asupra pulpei dentare
278. Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Rezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii
Proprietăţi estetice
Coeficientul de duritate şi retracţie înalt
Conductibilitate termică înaltă
279. Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune chimică la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Se dizolvă sub acţiunea lichidului bucal
Coeficientul înalt de duritate şi retracţie
280. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative:
Izolant termic bun
PH-12
Duritate şi rezistenţă mică
Stimulează dentinogeneza
Duritate egală cu adamantina
281. De ce proprietăţi trebuie să dispună materialele din grupul obturaţiilor curative:
Proprietăţi antiseptice pronunţate
Acţiune anestezică
Iritare a pulpei
PH-5,5
Proprietăţi bactericide
282. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele din grupul obturaţiilor de bază izolante:
Rezistenţă mecanică bună
Efect bactericid
Protecţie mecanică a pulpei dentare
Protecţie chimică a pulpei dentare
283. Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase:
Izolarea dintelui
Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase
Uscarea cavităţii carioase
Prelucrarea instrumentală
Bizotarea marginii cavităţii carioase
284. Care sunt etapele obturării cavităţii carioase:
Aplicarea materialului de obturaţie
Modelarea obturaţiei
Examenul clinic al pacientului
Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
285. Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:
Aplicarea materialului pe porţiuni
Aplicarea materialului într-un timp
Condensarea materialului cu fuloarul
Condensarea cu un bulet de vată
Bizotarea marginilor cavităţii carioase
286. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicate:
Aplicarea obturaţiei izolante
Aplicarea obturaţiei curative
Aplicarea obturaţiei într-un timp
Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
Gravajul cavităţii carioase
287. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicofosfate:
Modelarea obturaţiei cu fuloarul
288. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu materiale metalice:
Aplicarea obturării de bază izolante
Aplicarea pe porţiuni
Aplicarea într-un timp
Şlefuirea şi poleirea obturaţiilor în aceeaşi şedinţă
Şlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă
289. Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează:
Portamalgamul
Fuloarul amalgam Tregher
Fuloarul cu bilă
Spatula bucală
Toate cele menţionate
290. Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative:
Toaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină
Uscarea cavităţii
Aplicarea pe fundul cavităţii a pastei
Aplicarea obturaţiei de lungă durată
291. La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative:
1,0 cm
1,0 mm
5,0 mm
2,0 mm
3,0 mm
292. Care sunt avantalele amalgamului de argint:
Duritatea
Plasticitatea
Capacitatea de a nu schimba culoarea dintelui
Fotopolimerizare
Estetica
293. Care sunt dezavantajele amalgamului de argint:
Lipsa adezivității
Culoarea
294. Indicații pentru utilizarea obturațiilor de amalgam:
Clasa I după Black
Clasa III după Black
Clasa IV după Black
Clasa II după Black
Clasa V la dinții laterali
295. Contraindicații în utilizarea obturațiilor de amalgam:
Restarări estetice
296. În componența prafului amalgamului de argint întră:
Argint 65-66%
Cositor 29-32%
Cupru 2-6%
Zinc 1%
Titan 2-6%
297. De căte ori amalgamul de cupru este mai durabil și mai rezistent la compresiune decât amalgamul de argint:
5
10
1.4-1.5
2.7-2.8
0.7-0.8
298. Numiți materiale de obturație de durată, subgrupa de amalgam:
Vivacap NG
Tytin
Amalcap Plus
Contour
G-aenial
299. Pentru aplicarea obturației de amalgam cavitatea carioasă trebuie:
Să fie preparată după principiile lui Black
Să fie preparată minim-invaziv
Să fie preparată în design liber
Nu este necesară prepararea cavității
Să fie preparată după principiile moderne
300. În cazul obturării cavității cu amalgam trebuie să fie efectuate următoarele:
Cavitatea să fie preparată conform principiilor Black
Să fie aplicată obturația izolantă
Nu este nevoie de obturație izolantă
Finisarea definitivă a obturației se efectuează peste 24 ore
Cavitatea se prepară minim-invaziv
225. Reacția de priză specifică pentru cimenturile ionomere de sticlă:
Este o reacție acid-bază;
Este o reacție acid-acid;
Decurge în 7 etape;
Durează cel puțin o lună după inserarea materialului în cavitate;