Concretizați principiile extirpării vitale :
Respectarea asepsiei
Posibilitatea respectării asepsiei fără consecinţe neplăcute
Necesită trepanarea apexului
Contraindicate asepticele caustice
Posibilitatea obturării canalului în aceeaşi şedinţă
Stabiliți contraindicaţiile extirpării vitale:
Crize epileptice
Afecţiuni cardiace
Sensibilitatea la anestetice
Trismus
Constricţie de mandibulă
Precizați avantajele extirpării vitale:
Este nedureroasă
Folosirea substanţelor devitalizante cu acţiune necontrolată în profunzime din cauza păstrării unui bont pulpar apical
Bontul pulpar apical permite folosirea unor substanţe antiseptice cu acţiune necontrolată în profunzime
Aplicarea în orice formă de inflamaţie pulpară
Asigurarea vindecării optime a bontului pulpar apical
Menționați tipul de cicatrizare a bontului pulpar apical după extirparea vitală:
Dentinoidă
Calcaroasă
Fibroasă
Cementoidă
Toate de mai sus
Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv de grosime medie :
Incisivii centrali superiori
Premolarii inferiori
Canalul vestibular al premolarilor superiori
Canalul palatinal al premolarolor superiori
Canalele meziale ale molarilor inferiori
Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv groase :
Canini
Canalul palatinalal molarilor superiori
Concretizați calibrul minimal al unui ac extractor de nerv :
0,15 mm
0,25 mm
0,30 mm
0,35 mm
0,06 mm
Concretizați numărul spinilor părţii active a unui ac extractor de nerv :
42
46
48
52
54
Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv cu calibru fin
Canalele vestibulare ale molarilor superiori
Canalul palatinal al primilor premolari superiori
Incisivii laterali superiori
Incisivii inferiori
Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv extra-extra fine:
Canalul meziovestibular al molarului de 6 ani superior
Incisivii laterali inferiori
Canalul vestibular al primului premolar superior
Canalul meziovestibular al molarului de 12 ani inferior
Indicați substanţa necrozantă utilizată la necrotizarea chimică a pulpei dentare:
Acid fenic
Trioximetilin
Arsenic
Tricrezolformalină
Clorhexidină
Ce substanță anestetică de contact se utilizează în pastele arsenicale:
Dicaină
Procaină
Lidocaină
Cocaină
Pantocaină
Numiți componentele fibrelor arsenicale :
Timolul
Pigmentul
Anhidrida arsenioasă
Ceara
Fibrele de celuloză
Numiți compoziţia pastei arsenicale:
Cocaina
Timol
Carboximetilceluloza
Trioxid de arsen
Indicați compoziţia granulelor arsenicale:
Pigment
Ceară
Anhidrida arsenicală
Indicați compoziția chimică a pastei arsenicale:
Fibre de celuloză
Indicați la ce dinți se efectuează amputaţia devitală :
Dinţii ce nu au viaţă lungă pe arcadă
Dinţii ectopici
Dinţii incluşi
Canale inabordabile unui tratament endodontic corect
Contraindicaţii generale de conservare a pulpei vii
Concretizați indicaţiile amputaţiei devitale:
Molarii de minte superiori
Molarii de minte inferiori
Ceilalţi dinţi permanenţi
Dinţii temporari
Dinţii din focare de fractură
Molarii inferiori ai bătrînilor
Molarii superiori ai bătrânilor
Dinţii parodontotici mobili superiori
Dinţii parodontotici mobili inferiori
Fracturile coronoradiculare
Precizați care din dezavantajele enumerate sunt specifice extirpării devitale:
Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului apical
Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului de înveliş
Vindecare tardivă a bontului apical
Necesitatea multor şedinţe de tratament antiseptic pentru evitarea complicaţiilor inflamatorii cronice apicale
Complicarea de regulă cu o periodontită cronică apicală
Stabiliți care din contraindicaţiile enumerate sunt specifice extirpării devitale:
Cariile profunde cu evoluţie subgingivală
Pulpitele cronice gangrenoase
Molarii de minte inferiori la tineri
Molarii de minte inferiori peste vârsta de 45 ani
Extirparea în scop protetic
Precizați la ce distanţă faţă de apex trebuie să ajungă obturaţia de canal după extirparea vitală:
2.5 mm
2 mm
1.5 mm
1 mm
0.5 mm
Indicați ce calităţi trebuie să întrunească un material de obturaţie de canal:
Bacteriostatic
Bactericid
Sterilizabil
Să nu coloreze ţesuturile dure dentare
Hidrofil
Precizați tipurile de paste folosite la obturarea canalelor radiculare, ce fac priză în canal:
Preparatele pe bază de hidroxid de calciu (Apexid)
Preparatele pe baza de oxid de calciu
Conurile de gutapercă
Pastă din Iodoform
Cimentul zinc fosfat
Precizați avantajele pastelor de eugenat de zinc folosite în obturaţia de canal:
Proprietăţi fizico – chimice satisfăcătoare
Aderenţa superioară cimentului fosfat de zinc
Preţul de cost redus
Timpul de priză convenabil
Radioopacitatea maximă
Precizați la ce nivel se desfășoară metabolismul pulpar:
În vasele sangvine
În celulele pulpare
În substanţă fundamentală
În fibrele de colagen
În stratul periferic al pulpei
Concretizați în ce stări dinamice se află substanţa fundametală a pulpei dentare:
Vacuolizare
Polimerizare
Mineralizare
Petrificare
Depolimerizare
Stabiliți de ce depinde gradul de polimerizare a substanţei fundamentare a pulpei:
Vârsta pacientului
Activitatea funcţională
Starea patologică
Gradul de afectare a pulpei radiculare
Starea generală a organismului
Precizați ce provoacă depolimerea substanţei fundamentale pulpare antrenată într-un proces inflamator:
Streptococi
Enzimele proteolitice apărute
Starea generală
Inflamaţia pulpei
Precizați de ce depinde vitalitatea pulpei:
Funcţia metabolică a substanţei fundamentale
Forma pulpitei
Localizarea cavităţii carioase
Prezenţa depunerelor dentare
Specificați ce fibre se conţin în pulpa dentară:
Colagene
Reticulare
Elastice
Argirofile
Odontoblaste
Stabiliți direcțiile de orientare a fibrelor pulpare :
Difuz
Foscicular
Haotice
Vertical
Tangenţial
Indicați straturile celulare ale pulpei dentare:
Central
Subodontoblastic
Interstiţiar
Periferic (Odontoblastic)
Superficial
Precizați ce conţine citoplasma odontoblaştilor:
Organite celulare
Ribozomi
Polizomi
Mitocondrii
Aparatul Golgi
Precizați funcţiile odontoblaştilor :
Formarea substanţei fundamentale
Formarea fibrelor argirofire
Formarea fibrelor colagene
Formarea fibrelor clastice
Formareae fibrelor reticulare
Concretizați ce conţine stratul subodontoblastic:
Pulpocite
Osteocite
Histeocite
Fibroblaşti
Plasmocite
Precizați componenţa stratului central al pulpei:
Fibroblaste
Monocite
Conretizați componenţa stratului central al pulpei:
Celule plasmatice
Limfocite
Fibre argirofile
Precizați dimensiunile fibroblastelor :
9-15 μm
3-5 μm
7-8 μm
16-18 μm
20-25 μm
Stabiliți ce conţine citoplasma odontoblaştilor:
Fibrile
Fibre colagen
Fibre reticulare
Precizați funcțiile fibroblaștilor :
De apărare
Plastică
Trofică
Precizați forma histocitelor:
Neregulată
Ovală
Poligonală
Stelară
Sferică
Precizați forma plasmocitelor :
Sferică sau ovală
Poligonală sau ovală
Sferică sau poligonală
Sferoidă
Indicați dimensiunile plasmocitelor :
5-7 μm
10-25 μm
9-13 μm
15-18 μm
20-23 μm
Precizați forma nucleului plasmocitelor:
Ovală sau sferoidă
Ovală sau oblongată
Poligonală sau sferoidă
Concretizați funcțiile plasmocitelor :
Realizarea sintezei globulinelor
Realizarea sintezei anticorpilor
Formarea fibrelor elastice
Precizați forma granulocitelor neutrofile şi bazofile:
Sferoidă sau ovală
Ovală sau oblogată
Poligonală sau sferică
Stabiliți ce conţine citoplasma granulocitelor :
Complex Golgi
Reticuli celulari
Fibrile reticulare
Identificați ce conţine citoplasma granulocitelor:
Reţea citoplasmatică
Hesteocite
Granulocite
Precizați conţinutul citoplasmei limfocitelor:
Lizozomi
Vezicule pinocitoase
Leucocite