Leziunile traumatice oculare ce necesită chirurgia de urgenţă sunt:
Plăgi oculare penetrante cu dimensiuni peste 2 mm
Corpi străini intraoculari
Luxaţia cristalinului în camera anterioară
Contuzie oculară gravă cu ruptură subconjunctivală a sclerei
Hifemă de până la 1/3 din volumul camerei anterioare
Complicaţiile luxaţiei cristalinului in vitros sunt:
Obţinerea proprietăţilor unui ochi afac
Glaucomul secundar
Episclerita
Conjunctivita
Cheratită
Diagnosticul diferenţial al cataractei senile se face cu:
Glaucom cronic simplu
Ulcer cornean
Leucom cornean
Episclerită
Iridociclită
Acuzele pacienţilor în caz de dacriocistită cronică purulentă:
Lăcrimare
Secreţie mucopurulente
Fotofobie
Blefarospasm
Diminuarea acuităţii vizuale
Conurile asigură:
Vederea fotopică
Vederea cromatică
Vederea centrală
Vederea periferică
Vederea scotopică
Camera posterioară
Este o altă denumire a corpului vitros
Se află între iris, cristalin şi corpul ciliar
Contine UA
Comunică cu camera anterioară
Se află între corneea şi iris
Pupila
Midriaza este provocată de pilocarpină
Midriaza este provocată de atropină
Mioză este provocată de atropin
Mioză este provocată de pilocaprină
Mioză este provocată de fenilefrină
Atrofia nervului optic se poate dezvolta în
În unele afecţiuni ale retinei
Compresia nervului optic
Afecţiuni toxice oculare
Conjunctivite
Dacrioadenite
Neurita optică:
Se asociază cu o scădere rapidă a acuităţii vizuale
Este indoloră
Poate face parte dintr-o afecţiune sistemică neurologică
Acuitatea vizuală este nemodificată
Este asociată cu o reducere a simţului cromatic
Copil de 1 an prezintă strabism. Medicul de familie a observat absenţa reflexului pupilar roşu şi prezenţa unui reflex alb-gălbui:
Prezenţa reflexului pupilar alb-gălbui este normală la un copil de 1 an
Prezenţa reflexului pupilar alb gălbui este patologic
Consultaţia urgentă a oftalmologului este necesară
Copilul poate avea glaucom congenital
Copilul poate avea retinoblastom
Care din următoarele afirmaţi sunt adevărate:
În strabismul funcţional mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional deviaţia este constantă
În strabismul paralitic mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional mişcările olobului ocular sunt în volum deplin
În strabismul paralitic este prezentă diplopie
Ambliopia
Se referă la o reducere a AV
Poate fi cauzată de strabism
Poate fi cauzată de anizometropie nedepistată anterior
Poate fi cauzată de conjunctivita
Poate fi tratată prin corecţia optică şi ocluzie
Vederea binoculară este capacitatea analizatorului vizual:
De a vedea obiectele situate la diferite distanţe
De a percepe culorile
De a distinge intensităţi diferite de lumină
De a fuziona imaginile ambilor ochi într-o imagine finală unică
De a deosebi detaliile obiectelor
În profilaxia medicamentoasă a cataractei se folosesc
Antiinflamatoare
Corticosteroizi
Remedii antioxidante
Vasodilatante
Antivirale
Strabismul paralitic se caracterizează:
Deviaţia strabică este constantă în toate direcţiile privirii
Prezenţa diplopiei
Poziţia vicioasă a capului (torticolis
Deviaţia strabică este variabilă în funcţie de direcţia privirii
Mişcările globului ocular sunt reduse
Complicaţiile trihiazei:
Conjunctivita cronică
Keratita
Cataracta
Ulcerul cornean
Dacrioadenita
Ligamentele Zinn:
Leagă cristalinul de corpul ciliar
Este o parte componentă a unghiului iridocornean
Participă în procesul acomodativ
Participă în producţia umorii apoase
Este format din ţesut muscula
În conjunctivite observăm:
Hiperemie conjunctivală superficială
Hiperemie conjunctivală profundă
Sinechii posterioare
Formaţiuni nodulare conjunctivale
Secreţia muco-purulente
Care din următoarele manifestări clinice şi funcţionale nu se încadrează în simptomatologia generală a conjunctivitelor
Scăderea acuităţii vizuale
Secreţie muco-purulentă
Congestie pericheratică profund
Prezenţa foliculilor
Complicaţii care pot apare în blefarite sunt:
Keratita lagoftalmică
Iridociclita
Ptoza palpebrală
Orgeletul extern
Orgeletul reprezintă inflamaţia:
Glandelor Zeiss şi Moll
Glandelor Meibomius
Glandelor Wolfring
Glandelor lacrimalis
Glandelor Krause
Şalazionul apare mai frecvent după
Orgelet intern
Abces palpebral
Blefaroconjunctivită cronică
Meibomiită acută
Cauzele dacriocistitei cronice sunt:
Obstrucţia de canal lacrimonazal
Secreţia insuficientă a glandei lacrimale
Suprainfectarea lacrimilor datorită stazei lor în sacul lacrimal
Hipersecreţia glandei lacrimale
Dacrioadenită
În tratamentul ulcerului corneean cu hipopion utilizăm:
Midriatice
Miotice
Antibiotice în injecţii subconjunctivale
Pansament binocular
Epitalizante corneene
O dezepitelizare corneeană se pansează până când:
Dispare congestia perikeratică
Nu mai colorează cu fluoresceină
Dispare mioza
Dispare durerile
Dispare fotofobia şi lacrimarea
Complicaţiile herpesului corneean sunt:
Irita hemoragică
Ulcer serpiginos
Dezlipirea de retină
Kerato-uveită
Opacifierea corneei
Complicaţiile luxaţiei cristalinului în vitros sunt:
Neurita
Degenerescenţa retiniană
Keratită
Semnele luxaţiei anterioare a cristalinului sunt
Camera anterioară profundă
Cameră anterioară absentă cu irisul lipit de cornee
Midriază
Edem cornean
Hipertensiune oculară
Cristalinul se examinează prin:
Biomicroscopie
Iluminat direct şi lateral
Skiascopie
Gonioscopie
Tonometrie
Cataractele patologice apar in:
Afecţiuni toxice
Iridociclite acute
Diabet zaharat
Sclerodermie
Corecţia afachiei se face cu:
Lentile aeriene
Lentile de contact
Lentile intraoculare
Iridoplastie
Lasercoagulare a retinei
Cataracta secundară apare:
Secundar unor afecţiuni oculare
Secundar unor afecţiuni generale
Opacifiere secundară a capsulei posterioare rămasă pe loc după extracţia extracapsulară a cristalinului
După resorbţia încompletă a unei cataracte traumatice directe
După extracţia intracapsulară a cristalinului
Cristalinul
Creşte pe parcursul vieţii
Este acoperit de o capsulă
Este cel mai puternic mediu de refracţie al globului
Este alimentat de artera centrală a retinei
Îşi schimbă curbura în timpul acomodaţiei
Corneea
Cuprinde 3 straturi
Este un mediu refractiv important al ochiului
Stratul endotelial regenerează rapid
Stroma este formată din fibre de colagen paralele
Cuprinde 5 straturi
În cazul suspiciunii unui corp străin intraocular, principalele examinări vor fi
Radiografia orbitelor în 2 proiecţii
Tonometria
Biomicroscopia
Oftalmoscopia
Refractometria
Perforaţia corneei este certă în cazul existenţei:
Dureri oculare in momentul traumatismului
Glob hiperton
Hipotonie oculară
Camera anterioară mică sau lipseşte
Camera anterioară mai profundă
Irododoneza apare in:
Luxaţie a cristalinului în vitros
Cataracta traumatică cu absenţa luxaţiei sau subluxaţiei
În dezlipirea de retină
În glaucom primar în unghi închis
In cataracta senilă incipientă
Sunt mai grave arsurile provocate de:
Acizi
Baze
Soluţii neutre
Alcool diluat
Ser fiziologic
Vizualizarea nervului optic se realizează prin:
Oftalmoscopie
Biomicroscopia fundului de ochi
Refractometrie
Perimetrie
Complicaţiile iridociclitelor cronice:
Cataracta complicată
Decolare de retină
Glaucom secundar
Secluzia şi ocluzia pupilei
Ulcer cornean serpinginos
Tratamentul neuropatiei optice ischemice anterioare se bazează pe administrarea de:
Antiinflamatorii
Vasodilatatoare
Anticoagulante
Vitamine grup B
Nervul optic:
Este format din axonii celulelor bipolare ale retinei
Este format din axonii celulelor ganglionare ale retinei
Este format din 4 părţii
Are 2 tunici: dura mater şi arahnoida
Fibrele mediale se incrucişează la nivelul chiasmei
Midriază de cauză oculară apare în:
) Glaucom acut
nflamaţii ale polului anterior
Iridoplegie traumatică
nstilaţii de parasimpatomimetice
Instilaţii de simpatomimetice
Uveita anterioară toxică apare în:
Ulcer corneean
Keratită herpetică superficială
Plagă corneeană perforantă
Arsuri conjunctivo-corneene grave
Simptomatologia uveitei anterioare:
Pupila normală
Mioză
Sinekii posterioare
Precipitate retrocorneene
În prezenţa sinechiilor posterioare la un ochi cu uveită acută este necesară administrarea midriaticelor pentru:
Prevenirea secluziei pupilare
Ruperea sinechiilor posterioare formate
Prevenirea detaşării de retină
Pentru ameliorarea acuităţii vizuale
Pentru ameliorarea acuităţii vizuale e) Pentru majorarea tensiunii intraoculare
Semnul cardinal al ciclitei:
Congestie conjunctivală
Scăderea profunzimii camerei anterioare
Tulburările vederii binoculare:
Nictalopie
Neutralizarea patologică
Hemeralopia
Deuteranopia
Vederea binoculară:
Este un reflex înnăscut, dezvoltându-se paralel cu acuitatea vizuală
Are trei stadii (grade) evolutive
Se examinează cu testul în culori Worth
Se examinează prin campimetrie
De regulă se dereglează în strabisme
Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la marginea pupilei ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°