Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a:
Interstițiului
Tubilor
Glomerulelor
Întreg sistemului reno-urinar
Arteriolelor eferente
Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulilor renali predominant prin următorul mecanism:
Complexe imune
Autoimun
Bacterial
Viral
Toxic direct
Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
Escherichia coli
Pneumococul
Stafilococul auriu
Streptococul β-hemolitic grup A
Klebsiella
Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
2-3 zile
4-6 zile
1-2 săptămîni
1 lună
1,5-2 luni
Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
Majorarea secreției de vasopresină
Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
Creșterea activității sistemului calicreinic
Reducerea presiunii oncotice a plasmei
Retenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în glomeruli
Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
Hipersimpaticotonia
Retenția acută a sodiului și a apei, cu creșterea volumului sangvin circulant
Hiperaldosteronism
Hipercorticism
Scăderea activității mecanismelor depresorii
Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
Inflamație bacteriană
Proteinurie
Hiperstenurie
Extensia capsulei renale
Hematurie
Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
Antigenul este reprezentat de structurile streptococului
Antigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
Activarea sistemului complementului
Activarea mediatorilor inflamatori
Afectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
Proliferarea mezangiului
Depozite de complexe antigen exogen – anticorp
Proliferare endocapilară
Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
Edem interstițial, fibroză
Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
Proliferare extracapilară
Îngroșarea membranei bazale
Proliferare mezangială
Neovascularizare glomerulară
Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
Proteinuria
Cilindruria
Macrohematuria recidivantă
Limfocituria
Hipostenuria
Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
α-adrenoblocanți
β-adrenoblocanți
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Antagoniștii canalelor de calciu
Antiagregantele
Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
Antagoniștii aldosteronului
Natriureticele
Inhibitorii de carboanhidrază
Anticoagulantele
Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
Sindrom hipertensiv
Hematurie recidivantă
Sindrom nefrotic
Sindrom nefritic
Leucociturie
În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
Hipocomplementemie
Creșterea titrului IgG
Creșterea titrului IgM
Creșterea titrului IgA
Creșterea titrului IgD
Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru glomerulonefrita acută?
Izostenurie
Cilindri leucocitari
Leucociturie neutrofila
Limfociturie
În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă modificarea structurii glomerulilor la microscopia optică?
Mezangioproliferativă
Mezangiocapilară
Membranoasă
Cu modificări minimale
Glomeruloscleroza focal-segmentară
Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
Blocanții receptorilor de angiotensină
Diureticele de ansă
Antibioticele
Ketoanalogi
Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
Hialinoza segmentară și focala (HSF)
Nefropatia cu Ig A
Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se referă:
Prednisolon
Antibiotice
Citostatice
Diuretice
Antihipertensive
Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică:
Este indicată în toate cazurile
Nu este indicată
Este indicată, în dependență de debutul bolii
Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
Poststreptococică
Exclusiv alergică
Exclusiv inflamatorie
Polietiologică
Neoplastică
Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de hipertensiunea arterială și edeme?
Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
Majorarea consumului de sare
Creșterea cantității de lichid consumat
Creșterea consumului de produse bogate în calorii
Limitarea consumului produselor bogate în glucide
Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
Cîteva săptămîni
2-3 luni
6 luni
De la 6 luni pînă la 2 ani
Toată durata vieții
Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu prednisolon are o perspectivă minimală?
Fibroplastică
Mezangiomembranoasă
Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate corporală, utilizată în tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită cronică?
0,3 – 0,4 mg
0,5 – 0,6 mg
0,7 – 0,8 mg
1 mg
2 mg
La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi întâlnită în cadrul:
Dermatomiozitei
Lupus eritmatos sistemic
Sclerodermiei sistemice
Poliarteriitei nodoase
Polimialgiei reumatismale
Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
Sindromul nefrotic
Sindromul urinar
Hipertensiunea arterială
Insuficiență renală
În calitate de tratament profilactic
În glomerulonefrita acută, este adevărat:
În perioada inițială majoritatea bolnavilor dezvoltă hipotensiune arterială
Administrarea de indometacină este obligatorie
Cea mai frecventă formă a bolii este cea de tip nefrotic
Poate fi prezent sindromul nefrotic
Se asociază permanent cu dureri lombare
La indicarea indometacinei pentru tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în evoluția:
Hematuriei
Proteinuriei
Sindromului nefrotic
Edemelor periferice
Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei cronice?
≤160/80 mm Hg;
˂130/80 mm Hg;
˂110/70 mm Hg;
≤120/80 mm Hg;
˂120/60 mm Hg;
La o persoană de 35 de ani, a doua zi după suportarea anginei, au apărut edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este:
Glomerulonefrită acută
Pielonefrită acută
Glomerulonefrită cronică, acutizare
Nefrită apostematoasă
Amiloidoză renală
Proteinuria, Hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este caracteristică pentru:
Pielonefrită
Nefrolitiază
Cistită
Amioidoză renală
Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
Peste 1 an de la debutul bolii
Peste 3 ani de la debutul bolii
Din primele zile ale bolii
Perioada apariției depinde de gradul Hipertensiunea arterială
Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul rând, despre:
Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
Păstrarea funcției renale
Dezvoltarea sindromului nefrotic
Dezvoltarea insuficienței renale cronice
Este o situație normală
Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
Pînă la 2 ani
De la 2 pînă la 40 de ani
Perioada climacterică
Perioada de menopauză
Perioada pubertară
Din nefropatiile glomerulare acute primitive fac parte:
Glomerulonefrita poststreptococică
Glomerulonefrita in poliarteriita nodoasa
Glomerulonefrita din LES
Glomerulonefrita din infecție cu citomegalovirus
Glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA
Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:
Eritromicina
Cefazolina
Imipenem
Penicilina
Gentamicina
Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în glomerulonefrită acută?
Diureticele economisitoare de K
Diureticele tiazidice
Grupul diureticelor nu are nici o importanță în eficacitatea tratamentului
Diureticele osmotice
Plasmafereza în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei subacute este eficace:
În varianta pauciimună
În varianta cu anticorpi anti MBG
În varianta cu afectarea prin complecși imuni
În toate variantele glomerulonefritei subacute
În tratamentul glomerulonefritei subacute la gravide
Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este:
Glomerulonefrită mezangioproliferativă
Edem interstițial
Modificări fibro-celulare
Proliferarea focală a celulelor endoteliale
Glomerulonefrită proliferativă endocapilară
Boala Berger reprezintă:
O variantă a amiloidozei familiale
O varietate a afectării medicamentoase renale
Afectare renală în vasculită sistemică
Glomerulonefrită cu depozite de IgA în glomeruli
Boală metabolică ereditară cu afectare renală
Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic:
Tahicardie
Bradicardie
Extrasistolie
Bloc atrio-ventricular
Fibrilație atrială
Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal:
În primele 3 săptămâni ale bolii
În primele 6 luni ale bolii
În primul an de boală
În primii doi ani de boală
În primii trei ani de boală
Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”?
Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
Afectarea glomerulară de cauză autoimună
Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un semn patognomonic pentru:
Glomerulonefrita acută poststreptococică
Glomerulonefrita rapid progresivă
Glomerulonefrita mezangioproliferativă
Glomerulopatia cu leziuni minime
Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector (antiproteinuric)?
Blocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine)
Diureticele de ansa
Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
Persistența sindromului urinar
Reducerea funcției renale
Apariția sindromului nefrotic
Macrohematuria
Hipertensiune din primele zile ale bolii
Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
Proteinurie subnefrotică
Cilindrurie
Bacteriurie
Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice includ:
Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt:
Debut fulminant cu edeme refractare, oligurie
Hipertensiune arterială malignă
În debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală cronică renală
Hipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică
Debutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire
Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
Hipertensiune glomerulară
Hipoperfuzia glomerulilor renali
Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin:
Inhibarea hipercoagularea intraglomerulară
Restabilirea sarcina negativă a membranei bazale glomerulare
Efect diuretic, natriuretic
Restabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru glomerulul renal
Reduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului
În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări:
Creșterea titrului IgE
Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
Se manifestă prin sindrom nefrotic
Lipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică
Efect bun de la terapia corticosteroidă
Mai frecvent se întîlnește la copii
Evoluția nefavorabilă a bolii
Forme neproliferative de glomerulopatii sunt:
Nefropatia membranoasă
Glomerulopatia cu modificări minimale
Nefropatia cu IgA
Glomerulonefrita membranoproliferativă
Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include:
Edeme
Dispnee
Hipertensiune arterială
Palpitații
Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
Creșterea titrului autoanticorpilor renali
Prezența anticorpilor antinucleari
Hipercomplementemie
Care sunt complicațiile glomerulonefritei acute?
Insuficiența renale acute
Hemoragie renală masivă
Eclampsie
Sindrom tromboembolic
Insuficiența ventriculară stînga
Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită cronică?
Profilaxia trombozei coronariene
Profilaxia sindromului tromboembolic
Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
Profilaxia trombozei arterei renale
Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
Care variante ale nefropatiilor glomerulare cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
Prezența manifestărilor dizurice
Hipertrofia marcată a ventriculului stîng
Reducerea dimensiunilor renale
Leucociturie marcată
Micșorarea tensiunii arteriale
Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de pielonefrită cronică?
Febră cu frisoane
Asimetria afectării renale
Simetria afectării renale
Proteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
Leucociturie marcată, bacteriurie
Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
Activitatea înaltă a procesului inflamator
Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
Proteinurie izolată
Hematurie izolată
Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
Forme corticorezistente ale sindromului nefrotic
Formele corticodependente ale nefritei
Hematurie marcată
Insuficiență renală terminală
Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
Insuficiență renală rapid progresivă
Insuficiență renală lent progresivă
Hematurie microscopică
Uneori hematurie macroscopică
Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
Proteinurie, de obicei, masivă
Hematurie microscopică masivă
Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
Nefropatia din lupus eritematos sistemic
Glomerulonefrita membranoasă
Nefropatia din vasculite ANCA
Forme corticodependente ale sindromului nefrotic
Formele corticorezistente ale nefritei
La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a supraveghea:
Creatinina serică
Leucocitele sângelui periferic
Colesterolul
ECG
Starea mediilor transparente oculare
Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi patogenetice:
Inhibă sinteza anticorpilor
Inhibă procesele inflamatorii
Blochează activarea complementului
Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
Reduc hipercoagularea
În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
Glucocorticosteroizi
Heparină
Antiagregante
Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
Sindrom nefritic acut
Anomalii urinare asimptomatice
Sindrom nefritic cronic
Eritem nodos
Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică, sunt corecte?
Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
Encefalopatia este mai frecventă la copii
Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
Care sunt factorii de prognostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
Semilune în mai mult de 60% din glomeruli
Proteinurie marcată
Fibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
Glomeruloscleroză și semilune fibroase
Poliurie
Care afirmații, referitoare la glomerulonefrita IgA sunt corecte?
La majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
Cea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
Mai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
Există o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
Patognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
Care manifestări NU SUNT caracteristice pentru glomerulonefrită acută?
Dureri persistente în regiunea lombară
Macrohematurie
Alergie la medicamente
Evoluție ciclică
Care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
Lupus eritematos sistemic
IgA vasculita
Endocardită infecțioasă
Mielom multiplu
Infecția streptococică
Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
Dureri în regiunea lombară
Modificarea urinei
Dizurie
În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
Glucocorticoizi
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Anticoagulante
Indicații pentru puls-terapia în nefrologie cu metilprednisolon sunt:
Gradul înalt de activitate a procesului inflamator
Nefrita rapid progresivă
Criza de rejet a transplantului
Hipertensiunea arterială severă din cadrul glomerulonefritei cronice
Anuria mai mult de 48 ore
Surse ale producerii citokinelor inflamatorii în cadrul glomerulonefritelor sunt:
Celulele mezangiale
Leucocitele mononucleare
Trombocitele
Leucocitele polinucleare
Celulele măduvei osoase
Care dintre următorii factori exercită o acțiune toxică nemijlocită asupra tubilor și interstițiului renal în cadrul glomerulonefritei?
Eritrocituria
Transferinuria
Hipoperfuzia tubilor renali
Infecția căilor urinare
Dereglările hemodinamice din cadrul glomerulonefritei acute sunt condiționate de:
Hipervolemie
Retenția de sodiu și apă
Hiperreninemie
Creșterea concentrației de prostaglandine
Spasm vascular
Rolul de bază în patogenia hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute îl joacă:
Creșterea volumului sangvin circulant
Constricția arterelor renale (mecanism vasorenal)
Hipercatecolaminemie
Creșterea nivelului de cortizol în sânge
În tratamentul glomerulonefritei cronice:
Preferabil este metilprednisolonul
Citostaticele se utilizează în toate cazurile
Citostaticele deseori înrăutățesc funcția renală
Metodele extracorporale de detoxifiere joacă un rol adjuvant
Corticosteroizii se utilizează în toate cazurile
Care manifestări caracteristice ale glomerulonefritei cronice permit diferențierea acesteia de Hipertensiunea arterială esențială?
Creșterea TA, care precedă apariția sindromului urinar
Sindromul urinar, care precedă apariția hipertensiunii arteriale
Dezvoltarea frecventă a complicațiilor vasculare (ictus, infarct)
Crize hipertensive rare
Modificări pronunțate ale fundului ocular
Din punct de vedere evolutiv, patologiile glomerulare se clasifică în următoarele grupuri:
Primitive
Acute
Rapid progresive
Idiopatice
Cronice
Care din următoarele cauze pot provoca nefropatiile glomerulare acute secundare?
Hepatita virală B
Malaria
Toxoplasmoza
Depozitarea mezangială de IgA
Streptococul β-hemolitic
Glomerulonefrita acută poststreptococică:
Se dezvoltă mai des la bărbați
Se dezvoltă mai des la femei
Nu există prevalență de gen
Este cea mai frecventă formă de glomerulonefrită acută postinfecțioasă
Agentul patogen este Streptococcus pneumoniae
Care sunt indicațiile pentru efectuarea puncției-biopsie renale în cadrul glomerulonefritei acute poststreptococice?
Glomerulonefrită acută cu oligurie sau anurie
Persistența hipertensiunii arteriale peste 4 săptămânii
Glomerulonefrită acută primar depistată
Persistența sindromului nefrotic peste 4 săptămâni
Toate cazurile de glomerulonefrită acută la copii
Din punct de vedere patogenetic, există următoarele grupuri de glomerulonefrită rapid progresivă (GNRP):
cu anticorpi anti mezangiu
cu anticorpi anti membrană bazală glomerulară
prin complecși imuni
cu anticorpi anti podocitari
pauciimună
Ce trăsături imunologice sunt mai caracteristice pentru glomerulonefrita subacută?
Complement seric normal
Prezența anticorpilor anti membrano-glomerulară
Nivelul IgA, IgG rămâne, de obicei, normal
În tratamentul patogenetic imunosupresor al glomerulonefritei cronice se folosesc:
Prednisolonul
Ciclofosfamida
Metilprednisolonul
Atorvastatina
Azatioprina
Dieta în tratamentul glomerulonefritele cronice cu sindrom nefrotic impur trebuie să fie:
Hiposodată
Hipolipidică
Hipoglucidică
Hiperproteică
Hipercalorică
Clasificarea morfopatologică a glomerulopatiilor primitive include următoarele forme:
Glomerulopatia membranoasă
Glomerulopatia tubulo-interstițială
Glomerulopatia membrano-proliferativă
Manifestările clinice ale facies nephritica sunt:
Edem facial
Acrocianoză
Erupții hemoragice pe față
Paliditatea pielii
Turgescența venelor jugulare
Din punct de vedere etiologic, nefropatiile glomerulare se clasifică în:
Nefropatii glomerulare acute
Nefropatii glomerulare rapid progresive
Nefropatii glomerulare secundare
Nefropatii glomerulare cronice
Nefropatii glomerulare idiopatice
Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:
Vindecare
Cronicizare
Evoluție rapid progresivă
Dezvoltarea septicemiei
Dezvoltarea endocarditei poststreptococice
Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, util în tratamentul glomerulonefritelor cronice?
Antihipertensivele centrale
β-blocantele