Manifestarile clinice ale infectiei rinovirale:
manifestarile catarale din prima zi
temperatura mai mica de 38ºC
temperatura mai mare de 38ºC
semne de intoxicatie nepronuntata
tuse lutratoare
In infectia rinovirala mucoasa nazala se caracterizeaza prin:
tumefierea
rinoree abudenta
hiperemie
depuneri fibrinoase
hemoragie abudenta
Clinica infectiei rinovirale include:
rinoree purulenta
temperatura subfebrila
voce bitonata
rinoree seroasa
La infectii respiratorii virale acute se refera:
Borelioza
Adenoviroza
Gripa
Ornitoza
Rinoviroza
In difteria faringeana tipica inflamatia are un caracter:
eritematos
fibrinos
necrotic
purulent
crupos
Terapia specifica a difteriei se face cu:
antibiotice
imunoglobuline
ser antidifteric
hormoni
plasma
Cel mai important (decisiv) semn care permite diferentiarea rapida a difteriei toxice si oreionului (parotidia bilaterala pronuntata) este:
edemul cervical
febra
masticatia dureroasa
angina fibrinoasa
leucocitoza
Membranele false (difterice) sunt:
dure, consistente
se plaseaza “-“ tesut
se detaseaza usor
au culoarea alb-galbuie
dupa detasare nu apar din nou
Care din urmatoarele actiuni va preveni decesul in difterie?
seroterapia
imunoprofilaxia
antibioterapia
corticoterapia
terapia de detoxicare
In difteria faringeana toxica, spre deosebire de mononucleoza infectioasa, este prezenta:
hepatomegalia
hepatosplenomegalia
Semnele generale de toxemie din perioada de stare a difteriei nu includ:
febra (38-39ºC)
varsaturi, greturi
astenie intensa
tahicardie
hipertensiune arteriala
Edemul faringean (al uvulei si pilierilor) apare in:
angina ulceronecrotica Vincent
angia necrotica in scarlatina septica, s.toxicoseptica
angina din mononucleoza infectioasa
angina fibrinoasa in difterie toxica
angina candidozica
Crupul difteric reprezinta localizarea infectiei difterice la nivel:
faringian
laringian
conjunctival
otic
cutanat
O complicatie nervoasa a difteriei este:
paralizia valului palatin
encefalita
sindromul Reye
nevrita optica
nevrita acustica
Pronosticul difteriei depinde de:
tipul de bacil difteric
localizarea infectiei
varsta pacientului
precocitatea depistarii bolnavului si aplicarii tratamentului
forma clinica a bolii (tipica sau atipica)
Cele mai frecvente localizari ale difteriei sunt:
difteria laringiana
difteria orofaringiana
difteria nazala
difteria genitala
difteria cutanata
Membranele false raspandite pe amigdale si mucoasele invecinate pot fi observate in:
difteria faringiana raspandita
difteria faringiana toxica
difteria faringiana localizata
difteria faringiana toxica + difteria laringiana
Edemul cervical apare in:
difteria faringiana subtoxica
difteria faringiana hipertoxica
Bolnavul cu difterie faringiana toxica prezinta:
apatie, adinamie, paliditate
fata congestionata
respiratie nazala ingreunata
edem cervical
ochi infundati
In difterie laringiana se instaleaza stenoza laringiana. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta ei?
febra, semne de intoxicatie grava
insuficienta respiratorie
tuse latratoare
voce ragusita
Membranele false pe amigdale in difterie:
se desprind usor
sunt de culoare alb-surie
la detasarea lor fortata mucoasa sangereaza
nu se distrug intre doua lame
plutesc in apa
In difteria faringeana hipertoxica sunt prezente
convulsiile
hipertensiunea arteriala
tulburarile de constiinta
eruptiile cutanate
Care semene clinice caracterizeaza difteria faringeana localizata membranoasa
febra (39-40ºC)
dureri pronuntate in deglutitie
membranele false pe amigdale
hiperemia faringiana moderata
ganglionii limfatici submandibulari tumefiati
Difteria faringeane toxice nu ii este caracteristic:
edemul faringian
dureri mari in deglutitie
membrane false numai pe amigdale
tumefierea ganglionilor limfatici cervicali
Care afirmatie referitoare la angina Simanovski-Vincent este incorecta?
este o angina ulceronecrotica
prezinta un mare grad de contagiozitate
este bilaterala de la inceput
agentii cauzali sunt bacili gram-negativi, fusiformi, asociati cu spirile gram-pozitive
nerespectarea igienei joaca un rol important in aparitia bolii
Cauza cea mai frecventa a anginei cu Candida albicans este:
tratamentul cu nistatina
tratamentul cu eubiotice
vitaminoterapia
tratamentul cu hemostatice
tratamentul cu antibiotice
Angina ulceronecrotica Simanovski-Wincent este:
angina secundara
angina lacunara
angina primara
o complicatie a altor boli
angina necrotica
In care angina se intalneste limfomonocitoza?
difterica
in mononucleoza infectioasa
lacunara
scarlatinoasa
herpetica
Cea mai frecventa cauza a leziunilor orofaringiene recidivante este:
stomatita gangrenoasa
angina fungica
stomatita in rujeola
stomatita in infectia cu virusul Herpes simplex
herpangina enterovirala
Pentru angina herpetica sunt specifice:
depuneri alb-galbui in lacune si pe amigdale
membrane fibrinoase ce acopera amigdalele si se detaseaza greu, lasand mucoasa sangeranda
depuneri albicioase pe amigdale si pe mucoasa bucala, ce se detaseaza usor
folicule proeminente, rosii, eroziuni pe mucoasa hiperemiata a amigdalelor, uvula, pilieri
depuneri galbui, murdare pe amigdale, uvula, pilieri, ce se detaseaza usor si lasa mucoasa sangeranda.
Angina produsa de adenovirusuri nu are ca manifestare principala:
hiperemie faringiană difuza
difagie si odinofagie
tuse iritativa
zone extinse de ulcerații ale valului palatin
Care simptom confirma diagnosticul de angina adenovirala si nu se intalneste in angina in mononucleoza infectioasa?
adenopatia multipla
angina
conjunctivita membranoasa
Angina in infectia cu HIV:
are o perioada de incubatie de 3-5 saptamani
se asociaza cu mialgii, artralgii si, uneori, cu eruptii maculopapuloase nepruriginoase
se caracterizeaza prin hiperemie faringiana, ulceratii ale mucoasei si absenta exsudatului
prezinta semnul Koplik
este produsul coinfectiei cu enterovirusuri
Angine ulceroase sunt:
angina din infectia cu HIV
angina herpetica (cu virusul Herpes simplex)
angina Simanovski-Vincent
angina adenovirala
angina difterica
In angina produsa de virusul Herpes simplex, leziunile sunt localizate predominant pe:
palatul dur
amigdale
palatul moale
pilieri
planseul cavitatii bucale
Angina difterica (difteria faringiana membranoasa localizata) se caracterizeaza prin:
febra cu frisoane
pseudomembrane cu extindere rapida pe suprafata amigdalelor
sangerare la detasarea pseudomembranelor
edem faringian
leucocitoza cu neutrofilie
Indicti complicatiile tardive in anginele streptococice:
flegmonul pariamigdalian
limfadenita cervicala
reumatismul
glomerulonefrita difuza acuta
eritemul polimorf sau nodos
Pentru angina bacteriana sunt caracteristice:
debutul treptat
prezenta exsudatului purulent pe amigdale
tumefierea amigdalelor
adenita cervicala dureroasa
leucopenia
Complicatiile precoce de vecinatate in anginele bacteriene sunt:
flegmon periamigdalian
flegmon planseului bucal
paroditita
laringita stenozanta
Anginele primare sunt:
necrotica
catarala
flegmonoasa
ulceromembranoasa Simanovski-Vincent
Anginele secundare se dezvolta in:
adenoviroze
febra tifoida
mononucleoza infectioasa
penumonie
leucemia acuta
In care dintre maladiile enumerate mia jos evolueaza cu angina?
meningita meningococica
rubeola
scarlatina
difteria
Care dintre urmatoarele manifestari clinice sunt caracteristice anginei scarlatinoase?
angina eritematoasa “in flacari” delimitata sau eritemopultacee
enantemul
microabcesele sublinguale
poliadenopatia
limfadenita regional
Angine veziculoase sunt:
angina herpetica
angina micotica
herpes zoster faringian
herpes simplex faringian
Alegeti trei semne comune pentru angina adenovirala si angina mononucleoza infectioasa:
adenopatia
rinita pronuntata
conjunctivita
In scarlatina este caracteristic:
faciesul “plans”
faciesul Cushingoid
faciesul adenoidian
faciesul Filatov (“palmuit”)
faciesul “incruntat” cu conjunctivite injectate
Enantemul in scarlatina prezinta:
semnul Filatov-Koplik
angina eritematoasa sau eritemopultacee “in flacari”, delimitata
microabcese sublinguale
hiperemia si tumefactia orificiului canalului Stenon
stomatita aftoasa
Semnul Pastia este reprezentat de:
zone eritematoase circumscrise, situate la extremitati
pete lenticulare in flancuri
adenopatii axilare si inghinale
linii hemoragice orizontale la nivelul zonelor de flexie
micropapule situate la nivelul extremitatilor
In scarlatina, eruptii caracteristice sunt:
macule
papule
rozeole punctiforme
vezicule
pustule
Pentru scarlatina nu este caracteristic:
faciesul edematiat, obrajii congestionati
limba zmeurie
paloarea circumorala
angulus infectios (zabalute)