Schimbarea culorii urinei poate fi influenţată de:
Caracterul alimentaţiei
Cantitatea lichidelor consumate
Patologia sistemului nervos periferic
Patologia ficatului şi căilor biliare
Fazele somnului
Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
Hematuria
Proteinuria
Azotemia
Retenţia de sare şi apa
Piuria
La examenul macroscopic al urinei putem determina:
Turbiditatea
Culoarea
Mirosul
Cilindrii
pH-ul urinar
La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
Densitatea
La examenul microscopic al urinei se determina:
Celule epiteliale
Leucocite
Proteinele
Cilindri (hialini, granuloşi)
Indicaţi care sunt tulburările de micţiune:
Dizuria
Micţiunea rară
Micţiunea dureroasă
Anuria
Oliguria
Tulburările de micţiune sunt:
Polakiuria
Retenţia de urină
Incontinenţa de urină
Poliuria
Indicaţi care sunt tulburările de diureză (în 24 ore):
Retenţia de urina
Incontinenta de urina
Indicaţi care sunt tulburările de diureză:
Opsiuria
Leucocituria
Micţiunea dureroasa
Nicturia
Care sunt indicaţiile pentru ecografia renală?
Pentru a determina dimensiunile rinichilor
Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi
Pentru a preciza localizarea rinichilor
Screening pentru boala polichistică
Pentru stadializarea BCR
Specificaţi particularităţile durerii în colica renală:
Diminuă în clinostatism
Diminua în ortostatism
Iradiază spre organele genitale
Iradiază spre flancurile abdomenului
Se accentuează la vibraţie
Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:
Calculi renali
Cheaguri de sânge în tractul urinar
Rinichi polichistic
Glomerulonefrită
Pielonefrita cronică
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile glomerulare acute:
Durere violentă
Durere surdă
Intensitate mica
Intensitate medie
De obicei durere continuă
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile interstiţiale:
Caracter colicativ
Intensitate mare
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile glomerulare cronice:
De tip jenă lombară
De obicei bilaterală
Indicaţi care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
Spasmoliticele
Antiinflamatoarele
Diureticele
Antibioticele
Analgezicele
Indicaţi care sunt preparatele INEFICIENTE în ameliorarea colicii reno-ureterale:
Antihipertensive
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:
Are localizare supra pubiana
Iradiază spre uretra si perineu
. Nu iradiază spre uretra şi perineu
Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
Nu cedează niciodată după sondaj vezical
Care afecţiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
Cistite acute si cronice
Afecţiuni prostatice
Tumori ale vezicii urinare
Retenţia acută de urină
Litiaza uretrala
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
Are caracter de tensiune
Are caracter de jena dureroasă
Iradiază spre organele genitale externe
Nu iradiază spre organele genitale externe
Este însoţită de tulburări micţionale
Polakiuria poate fi:
Cu urine clare
Cu urine tulbure
Diurnă
Nocturnă
Polakiuria nu poate fi însoţită de poliurie
Indicaţi care sunt afecţiunile ce pot provoaca polakiuria:
Procese inflamatorii a vezicii urinare
Procese tumorale vezicii urinare
Anomalia colului vezical
Adenom de prostată
Insuficienţa renală cronică terminală
Conform clasificării hematuria poate fi:
Iniţială
Totală (completă)
Terminală
Cronică
Fiziologică
Care sunt afecţiunile ce provoaca cel mai des disuria?
Patologia prostatei
Afecţiuni a vezicii urinare
Patologia sistemului cardio-vascular
Afecţiuni ale uretrei
Ptoza renală
Indicaţi afecţiunile ce pot provoaca micţiunea dureroasă:
Cistite
Uretrite
Afecţiuni ale sistemului nervos periferic
Afecţiuni de col vezical
Afecţiuni neurologice centrale
Care sunt cauzele retenţiei urinare?
Obstructive
Vezica neurogenă
Tulburări de reflux sau a actului micţional
Glomerulonefrită cronică
Incontinenţa urinară la adult poate fi:
Adevărată
Işuria paradoxală
Accidentală
Involuntară
Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează micţiunea rară?
Numărul de micţii redus la 1-2/24 ore
Poate fi însoţită de oligurie
Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândită
Apare frecvent în insuficienţa renală acută
Frecvent apare la un aport crescut de lichide
Poliuria poate fi:
Fiziologică şi patologică
Tranzitorie sau permanentă
De cauza renală sau extrarenală
Acută sau cronică
Completă sau incompletă
Care sunt cauzele poliuriei tranzitorii?
Fiziologice
Patologice
În urma administrării medicamentelor
După expunerea la frig
Amiloidoza renala
Care din afirmaţiile de mai jos NU defineşte poliuria:
Creşterea anormala a numărului de micţii timp de 24 ore
Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
Emisia involuntară sau inconştientă de urină
Miicţii nocturne frecvente
Dificultate a actului micţional
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează oliguria:
Reprezintă diureza <500 ml/24ore
Diureza peste 500 ml/24ore
Poate fi fiziologică sau patologică
Apare în urma administrării diureticelor
Diureză mai mică de 50 ml
Clasificaţi anuria:
Parazitară
Virală
Cauza prerenală
Cauza renală
Cauza postrenală
Precizaţi care este etiologia chiluriei:
Neparazitară
Infecţioasă
Idiopatică
Autoimună
. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi:
Selectivă
Neselectivă
Tubulară
Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
Prerenală
Renală
Postrenală
Selectaţi afirmaţiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare:
Nefrotică
Subnefrotică
Selectaţi afirmaţiile corecte despre proteinuria tranzitorie :
Apare în stări febrile
Poate apărea la expunerea la temperaturi crescute sau scăzute
Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
Valorile proteinuriei de obicei nu depăşesc 1g/24 ore
În care din următoarele situaţii proteinuria poate apărea mai frecvent?
La prezenţa sindromului nefrotic
În glomerulonefrite
După un efort fizic intens
În timpul febrei
După examen ultrasonografic
Microscopică
Macroscopică
Iniţială /terminală
Doar microscopică
Macrohematuria poate fi:
Totală
Cu urină de culoare verde
Cu urină transparentă
Precizaţi care sunt cauzele ce provoacă hematuria:
Boli hematologice
Vasculite sistemice
Boli articulare degenerative
Post medicamentos (AINS)
Hipotensiunea arteriala
Precizaţi care sunt cauzele ce pot provoca hematuria:
Tumori renale
Polichistoza renală
Anomalii congenitale
Vârsta înaintată
Afecţiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:
Maladii purulente renale
Maladii a vezicii urinare
Boli uretro-prostatice
Hipertensiunea arterială
Hipotensiunea arterială
Selectaţi care sunt caracteristicile edemului renal:
Este moale
Lasă uşor godeu
Nu lasă godeu
Este mai accentuat dimineaţa
Este mai accentuat seara
Anomalii urinare asimptomatice sunt:
Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin:
Hematurie macroscopică
Edeme
Proteinurie nefrotică
Oligurie
Hipertensiune
. În forma severă, sindromul nefritic acut se asociază cu:
Inflamaţia acută a majorităţii glomerulilor
Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă focală
Afectarea a sub 50% din glomeruli
Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă acută difuză
Proliferare celulară limitată la mezangiu
Selectaţi manifestări ce definesc sindromul nefrotic pur:
Proteinurie peste 3,5 g/ 24h
Lipiduria
Cilindruria cu cilindri granuloşi
Osmolaritate urinară < 350 mOsm/L
Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic pur sunt:
Proteinurie > 3,5 g/24ore
Hipoalbuminemia
Hiperlipidemia
Hipercoagulabilitatea
. Sindromul nefrotic la adult mai frecvent este provocat de:
Nefropatia tubulo-interstiţială
Boala Berger
Glomeruloscleroza focală şi segmentară
Glomerulopatia membranoasă
Glomerulonefrita membranoproliferativă
Tratamentul proteinuriei în sindromul nefrotic include:
Blocanţii canalului de calciu
Diuretice tiazidice
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
Inhibitori anhiotenzinei II
Diuretice de ansă
Preparatele anticoagulante în sindromul nefrotic sunt indicate în caz de:
Edemul este generalizat cu anasarcă
Sunt semne de tromboză venoasă profundă
Sunt semne de tromboză arterială
Apare tromboembolismul pulmonar
Există semne de insuficienţă renală cronică
Printre manifestările şi complicaţiile sindromului nefrotic se numără:
Erupţii hemoragice
Tromboză
Hipercalcemia
Embolismul pulmonar
Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecinţa:
Scăderii reabsorbţiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
Alterării încărcăturii electronegative a membranei bazale glomerulare
Concentraţiei plasmatice excesive de lanţuri uşoare de imunoglobuline
Alterărilor structurale ale membranei bazale glomerulare
Modificării arhitecturii podocitelor
Mai frecvent, sindromul nefrotic la adulţi este determinat de:
Nefropatia diabetică
Glomeruloscleroza focală şi segmentală
Nefroangioscleroza benignă
Glomerulonefrita membranoasă
Formarea edemelor în sindromul nefrotic este explicată prin:
Scăderea presiunii oncotice plasmatice
Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Creşterea secreţiei de vasopresină
Instalarea trombozei de venă renală
Retenţia de apă şi sare
Biopsia renală, în sindromul nefrotic:
Trebuie evitată în caz de tulburări de coagulare grave
Este o metoda valoroasă la adulţi cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, orientarea tratamentului şi formularea prognosticului
Este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
Nu este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
Nu este necesară la adulţii cu sindrom nefrotic
Tratamentul edemelor în sindromul nefrotic:
Necesită restricţie de sodiu (1-2g/zi)
Necesita doze mari de diuretice de ansă pentru a reduce edemele cât mai rapid
Trebuie sa evite îndepărtarea unei cantităţi mai mari decât 1 l de lichid pe zi
Necesită administrarea, întotdeauna, de albumină desodată pentru a creşte presiunea oncotică a plasmei
ecesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronici
Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează sindromul nefritic acut tipic:
Debut acut
Hipotensiune arteriala
Hematurie microscopica
Care sunt indicaţiile pentru Tomografie Computerizată renală?
Pentru diagnosticul diferenţial
Indicaţi afirmaţiile corecte referitor retenţiei urinare?
Este definită ca diminuarea incompleta a conţinutului vezical cu apariţiareziduului vezical
Poate fi completă sau incompletă
Poate fi acută sau cronică
Cu distensie vezicală
Poate fi iniţială sau terminală