CM.36. Tipurile de practici medicale cunoscute în Republica Moldova:
A. Practici medicale clinice, comune spitalelor publice și clinicilor private licențiate
B. Practicile de "medicină tradițională", permise de lege și implementate atât în centre medicale speciale, cât și private.
C. Practici de vindecare.
D. Practici șamanice.
E. Practici ale medicinei populare.
CM.37. Care sunt cele mai importante grupuri de sisteme medicale?
A. Exclusive
B. Inclusive.
C. Integrative.
D. Tolerante
E. Interacționiste
CM.38. Ce factori contribuie la abordarea problemelor medico-antropologice în Republica Moldova?
A. Atenția tradițională a etnologilor autohtoni medicinei populare
B. Practicile culturale muzicale ale minorităților etnice.
C. Practicile de reabilitare ale medicinei populare
D. Sănătatea grupurilor sociale în mediul urban autohton
E. Interesul bioeticii autohtone de abordare a astfel de probleme ca boala, moartea, și implicațiile culturale ale noilor tehnologii medicale.
CM.39. Clasificarea sistemelor conform antropologuluiAllan Young:
A. Internaliste.
B. Externaliste.
C. Deschise.
D. Închise.
E. Liniare.
CM.40. Sistemele medicale de tip internalist abordează boala drept:
A. O entitate fiziologică, localizată la nivel biologic
B. O problemă individuală, iar sănătatea este în afara problemelor sociale.
C. Proces, determinat de forțele interne: lichidele vitale, patologiile organelor, structuril ecelulare și genetice
D. Analizează boala în context social.
E. Caracteristicăs ocietăților străvechi și tradiționale.
CM.41. Sistemel emedicale externaliste abordează boala:
A. În mod holistic.
B. În context social.
C. Fiind determinată de forțele supranaturale, iar sfera sănătății este relaționată cu alte domenii culturale, și anume, cu religia.
D. Drept entitate fiziologică, localizată la nivel biologic.
E. Fiind determinată de forțele interne: lichidele vitale, patologiile organelor, structurile celulare și genetice.
CM.42. Sistemele medicale naturaliste (conform clasificăriilui George M.Foster) reprezintă boala:
A. Drept urmarea influenței forțelor naturii: frigul, căldura
B. Drept urmare a unui dezechilibru din corpul uman
C. Drept fenomen provocat de ființe supranaturale (zeități).
D. Fiind provocată de ființe non-umane (fantome, strămoși, spirite rele).
E. Fiind provocată de oameni (vrăjitori).
CM.43. Modele paternaliste (conformclasificării lui George M.Foster) reprezintă:
A. Explică cauza bolilor forțele naturii: frigul, căldura.
B. Boala este urmare a unui dezechilibru din corpul uman.
C. Consideră boala drept fenomen provocat de ființe supranaturale (zeități).
D. Boala este provocată de ființe non-umane (fantome, strămoși, spirite rele).
E. Boala este provocată de oameni (vrăjitori).
CM.44. Componentele unui ecosistem sunt:
A. Biotic
B. Bioetic.
C. Abiotic
D. Ecologic
E. Cultural.
CM.45. Câmpul problemelor studiate de Antropologia medicală critică include:
A. Alcoolismul și abuzul de droguri în rândul copiilor și adolescenților.
B. Tratamentul medicamentos al femeilor însărcinate.
C. Problemele de sănătate, cauzate de poluarea mediului.
D. Bolile ocupaționale / profesionale ș ibolile sociale.
E. Promovarea sistemului medical biomecanic
CM.46. Identificați sensurile înrudite ale termenului ”biomedicină”:
A. Medicina homiopată
B. Medicina alopată.
C. Medicina științifică.
D. Medicina modernă
E. Medicina cosmopolită
CM.47. Trăsăturile caracteristice ale gândirii biomedicale sunt:
A. Individualismul.
B. Holismul.
C. Pragmatismul.
D. Empirismul și percepția mecanică a corpului.
E. Minimalismul emoțional.
CM.48. Hegemonia medicală poate fi caracterizată prin
A. Conducerea (gestionarea, manipularea) indivizilor prini mpunerea anumitor norme, valori, concepte și credințe despres ănătate și boală
B. Domeniu de cercetareînștiințelebiomedicale.
C. Tendința medicinei de a se plasa drept lider printre științele exacte
D. Stabilirea de idei concrete despre normalitate corporală și mentală și patologie
E. Privarea pacienților de dreptul la autonomie în contextul deciziilor cu privire la tratament.
CM.49. Medicalizarea se referă la:
A. Aprovizionarea instituțiilo medicale cu medicamente.
B. Procesul de răspândire a controlului medical asupra vieții individului și societății
C. Asimilarea de către indivizi a stilului medical de gândire pentru a da explicație majorității problemelor existente
D. Controlul strict al producerii, distribuției ș iutilizării medicamentelor în societate.
E. Utilizarea concomitentă în tratamentul bolilor a două sau mai multe preparate farmaceutice cu același efect therapeutic.
CM.50. Etnomedicina este domeniul care studiază:
A. Semnificațiile (sensurile) pe care oamenii le-au pus în ideile și povestirile despre boli
B. Corpul cunoștințelor despre credințele și practicile de sănătate în societățile tradiționale
C. Bolile mintale în raport cu faptele sociale, proprii culturilor primitive şi societăţilor industriale
D. Tipurile de vindecători tradiționali (chiropracticieni, șamani, clarvăzători etc.) și metodele folosite de aceștia.
E. Sănătatea populației din zonele rurale și comunitățile izolate.
CM.51. Etnopsihiatria este domeniu al antropologiei care studiază:
A. Modul în care diferite culturi percep și tratează bolile psihice sau comportamentele anormale
B. Mintea si comportamentul uman
C. Bolile mintale în raport cu faptele sociale, proprii culturilor primitive şi societăților industriale
D. Funcțiile si procesele mentale, experiențele interioare și subiective - precum gândurile, emoțiile, conștiința, motivarea, percepția altora și personalitatea
E. Acțiunea substanțelor botanice cu acțiune psihoactivă
CM.52. Etnofarmacologia este:
A. Domeniu al chimiei care studiază medicamentul din perspectiva definiriia cestuia ca substanță utilizată pentru profilaxia, tratamentul sau diagnosticarea bolilor.
B. Direcție de cercetare care se concentrează asupra utilizării medicamentelor de către popoare, ale căror percepții asupra sănătății și bolii diferă de cele bazate pe principiile științei occidentale și ale biomedicinei.
C. Domeniu strâns legat de botanica medicală, fitochimie, sistematica plantelor etc.
D. Analiza antropologică a plantelor medicinale ce include studiul acestora ca obiecte ale culturii.
E. Domeniul ce studiază practicile de colectare și utilizare, descrie ideile indigene despre plante și modul în care acestea se referă la starea de sănătate a localnicilor.
CM:53. Pluralismul medical se referă la:
A. Coexistența mai multor subsisteme în cadrul sistemului medical.
B. Posibilitatea existenței concomitente a sistemelor locale, regionale și cosmopolite în cadrul aceluiași sistem.
C. Existența concomitentă atât a serviciilor medicale publice, cât și a celor private.
D. Utilizarea concomitentă a conceptelor biomedicale și a celor complementare / alternative despre boală și vindecare.
E. Existența într-o comunitate a mai multor instituții medicale specializate
CM.54. Bifați disciplinele care sunt complementare disciplinei „comunicare interculturală”:
A. etnologia,
B. politologia
C. etnolingvistica,
D. etnopsihanaliza,
E. antropologia culturală
CM.55. Care sunt elementele definitori ale definiției conceptului de „cultură”?:
A. sistem de valori,
B. idei,
C. atitudini
D. norme
E. concepte
CM.56. Bifați trăsăturile Modelului Apartheid
A. presupune o separare totală a culturilor minoritare
B. presupune o separare parțială a culturilor minoritare,
C. presupune o segregare totală a culturilor minoritare
D. presupune o ghetoizare parțială a culturilor minoritare
E. presupune o ghetoizare totală a culturilor minoritare,
CM.57. Modelul policentric se atestă, cel puţin parțial, în entități politico-culturale precum
A. Belgia,
B. Canada
C. California, SUA,
D. Suedia
E. Elveţia.
CM.58. Etnocentrismul se asociază, de cele mau multe ori, cu:
A. intoleranţa
B. xenofobia,
C. rasismul,
D. stigmatizarea,
E. umanismul
CM59. Bifați elementele social-culturale cu impact direct asupra percepţiilor şi comunicării interculturale
A. valorile,
B. normele
C. tabuurile
D. concepţia despre lume
E. varianta a, b,d,
CM.60. Bifați autorii care evidențiază valorile culturale cu un impact semnificativ aspra comunicării interculturale:
A. Denis McQuail,
B. Richard Porter
C. Fernando Ortiz,
, D. Larry Samovar
E. Samuel C. Serto,
CM.61. Bifați autorii care constată că între concepţia despre lume a culturilor orientale și occidentale există o diferență dihotomică:
A. A. Gilgen,
B. Leonard Saules,
D. J. Cho
E. Samuel C. Serto.
CM.62. În opinia căror cercetători naționalitatea, etnicitatea, confesiunea religioasă reprezintă o barieră importantă în interacțiunea medic-pacient:
A. I. Hardy
C. Fernando Ortiz
D. E. I. Klimov
E. Denis McQuail
CM.63. Evidențiați tipurile de takezică în comunicarea interculturală:
A. profesional
B. ritualic
C. interactiv
D. de dragoste,
E. amical,
CM.64. Notați tipurile istorice de strângere a mâini, fiecare având importanța sa simbolică în comunicarea intercultruală:
A. palma întoarsă cu fața în sus
B. palma în poziție orizontală.
C. palma în poziție verticală
D. strângerea mâinii tip „mănușă”,
E. palma întoarsă cu fața în jos.
CM.65. Evidențiați distanțele spaţiale, specifice anumitor contexte socio-cultrurale:
A. spațiul intim
B. spațiul public,
C. spațiul social,
D. spațiul ritualic
E. spațiul personal,
CM.66. Ce țări se referă la societățile monocronice dure?:
A. Marea Britanie,
B. Franţa
C. Țările Scandinave (Suedia, Danemarca, Norvegia)
D. Austria,
E. Elveţia,
CM.67. Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor individualiste:
A. Pacienții se străduie să construiască relații strict de afaceri cu medicul,
B. pronosticul negativ este comunicat mai întâi pacientului,
C. pacienții deleagă responsabilitatea luării deciziilor referitoare la maladia lor rudelor apropiate și cadrelor medicale
D. pacienții își iau responsabilitatea personală luării deciziilor referitoare la maladia lor,
E. Pacienții se conduc de principiul separării clare a relațiilor de afaceri de cele personale,atribuind cadourile, ca și prietenia sferei interrelațiilor personale,
CM.68. Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor colectiviste
A. Pronosticul negativ este comunicat mai întâi membrilor familiei,
B. Pacienții vor oferi medicului cadouri, bani, vor adresa întrebări cu caracter personal, uneori realizând confidențe excesive în relația cu cadrele medicale
E. Pacienții se străduie să construiască relații amicale cu medicul
CM.69. Motivele devierilor comportamentale pot fi:
A. Neuropsihice (cu caracter înnăscut sau dobândit).
B. Familiale (condiții nefavorabile de trai în cadrul familiei).
C. Emoționale (produse în colective sau comunități mici).
D. Sociale și/sau economice (generate de cataclisme sau crize so-ciale, politice, economice, culturale, religioase).
E. Interpersonale, verbale și nonverbal (cauzate de dialoguri).
CM.70. Criteriile de clasificare a conduitelor deviante sunt:
A. Conform formelor de manifestare
B. Conform conținutului de manifestare.
C. După servitatea realizării.
D. Conform statutului individului în societate
E. Conform experienților axiologice ale vieții publice.