CM. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se apreciază:
prin deplasarea mandibulei anterior
reflexul molar Sears
testul fonetic
testul de deglutiţie
deschiderea medie a gurii
CM. Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor protezelor totale:
spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
vizibilitatea exagerată a dinţilor
invizibilitatea dinţilor
CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
majorarea DVO
micşorarea DVO
în zona frontală-prognaţie
în zona frontală-progenie
ocluzie încrucişată
CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
CM. Semnele micşorării DVO la proba machetelor protezelor totale:
aspectul feţii este îmbătrînit
aspectul feţii nu este modificat
şanţurile peribucale sînt accentuate
şanţurile peribucale sînt în limitele normei
roşul buzelor este diminuat
CM. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total prevede ampretarea:
compresivă
decompresivă
diferenţiată
în ocluzie
dublă
CM. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
ocluzorul şi modelele
DVO
arcadele dentare
bazele din ceară
poziţia neutră a mandibulei
CM. La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
linia mediană interincisivă
dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund
CM. Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu
CM. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
respectarea echilibrului neuromuscular
respectarea echilibrului ocluzal
utilizarea tonicităţii musculare
CM. Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei totale:
hiperstezia alveolară
hiperstezia palatinală
durerea fontomă
dureri în zona torusului palatin
dureri în zona palatului moale
CM. Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
a actului de respiraţie
a deglutiţiei
a actului de masticaţie
dereglări estetice
dereglări gustative
CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
centrală maxilară
centrală mandibulară
periferică maxilară
periferică mandibulară
proximală
CM. Zona funcţională periferică maxilară se împarte în:
zona retrozigomatică sau punfa Eisering
zona perizigomatică
zona vestibualară frontală
zona distală sau linia „Ah”
zona torusului palatin
CM. Zona funcţională periferică mandibulară se împarte în:
zona vestibulară laterală sau punga Fisch
zona retro- linguală sau nişa lui Ney şi Bowen
zona retro-linguală sau zona neutră
zona linguală centrală sau zona Schlack şi Schreinemakers
zona centrică a crestei alveolare
CM. Zonele funcţionale de sprijin la maxilă sunt:
fibromucoasa zonei neutre
tuberozităţile maxilare
torusul palatin
bolta palatină
fibromucoasa zonei „Ah”
CM. Zonele funcţionale de sprijin la mandibulă sunt:
procesele alveolare
zonele retro-linguale
traseul mandibular
tuberculii piriformi
CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte linguală:
zona retrolinguală
zonele linguale laterale
zona centrală
zona triunghiului retromolar
zona coamei apofizei alveolare
CM. Montarea dinţilor în protezele totale în caz de progenie prevede:
Micşorarea arcadei dentare superioare prin înlăturarea premolarilor doi
Majorarea arcadei dentare superioare prin montarea suplimentară a premolarilor doi
Montarea încrucişată a molarilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
Montarea încrucişată a incisivilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
Micşorarea arcadei dentare inferioare prin înlăturarea premolarilor
CM. Caracterul contactelor între arcadele dentare se v-a determina:
Prin palparea după închiderea arcadelor dentare
Prin sondare în ocluzia centrică
Cu hîrtie de articulaţie
Cu acrilate autopolimerizabile
Cu plăcuţe de ceară rămolită
CM. Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările mandibulare la dentat și edentat:
Curba caninului
Curba incizală
Curba Spee
Curba Wilson
Curba Gysi
CM. Indicați metodele de determinare a relațiilor de postură mandibulară:
Metoda antropometrică
Metoda funcțională
Metoda afuncțională
Metoda statică
Metoda electromiografică
CM. Indicați metodele de determinare a relației centrice:
Cu ajutorul șabloanelor de ocluzie
Cu ajutorul foliilor de ceară calibrată
Cu ajutorul blocurilor de acrilat
Metoda de înregistrare grafică
Metoda electroodontometrică
CM. Indicați liniile de referință trasate pe șablon cu bordura de ocluzie:
Linia mediană
Linia Ah
Linia caninilor
Linia surîsului
Linia 1 molar superior
CM. Metoda grafică de înregistrare a relației centrice presupune:
Tehnica extraorală
Tehnica submentonieră
Tehnica mixtă după Thomson
Tehnica intraorală
Tehnici combinate
CM. Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada dentară:
Gysi
Pedro-Sayzar
Vasiliev
Thomson
Pavlov
CM. Indicați componentele machetei protezei totale:
Baza
Croșetele
Bare cu călăreți
Arcada dentară artificială
Pivoții intraradiculari
CM. Identificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei totale:
Dinți metalici
Dinți acrilici
Dinți naturali
Dinți ceramici
Dinți siliconici
CM. Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
Îndiguirea
Șlefuirea
Cofrarea
Trasarea liniilor ajutătoare
Gravarea
CM. Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
cilindrică
ovală
dreptunghiulară
triunghiulară
piramidală
CM. Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
Curba de ocluzie ortognată
Curba Monson – Wilson
Curba de ocluzie verticală
Curba de ocluzie a caninilor
CM. Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
Incisivul central
Premolar 2
Molar 1
Incisiv lateral
Caninul
CM. Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
Linia Pedro- Saizar
Linia centrului apofizei alveolare
Linia molarului 1 superior
Linia Pount
Linia ce trece prin planul ocuzal
CM. Indicați utilajele și instrumentele pentru prelucrarea mecanică a protezelor totale:
Piesa dreaptă
Freze de diferite granulații
Perii
Prafuri
Paste de lustrații
CM. Indicați instrumente și materiale utilizate pentru lustruirea protezei totale:
Piese de diferite granulații
Freze
CM. Indicați proprietățile dinților acrilici:
Fac legătură chimică cu baza
Se colorează repede
Permiabili pentru lichidul și flora cavității bucale
Nu fac legătură chimică cu baza
Posedă rezistență mecanică mai mare decît dinții din ceramică
CM. Indicați proprietățile dinților din ceramică:
Impermiabilitate pentru lichide și flora cavității bucale
Proprietăți fizice și chimice superioare
Nu se colorează în timp
Se abraziază în timp
CM. De ce depinde înălțimea vălului de ceară la etapa realizării a machetei protezei totale:
Procese locale inflamatorii
Înălțimea dinților artificiali
Starea mușchilor masticatorii
Poziția condilului față de cavitatea articulară
Gradul de atrofie a țesutului osos
CM. Indicați modele de fixare a poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie
Metoda clasică
Metoda modernă
Metoda mixtă
Metoda rece
Metoda fierbinte
CM. Indicați pentru ce zone se efectuează adîncituri de 2 – 3 mm pe suprafața orizontală a bordurii de ocluzie:
Zona incisivilor
Zona primilor molari
Zona caninilor
Zona ultimilor molari
Zona premolarilor
CM. Determinați dezavantajul metodei fierbinți pentru fixarea poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie:
Greșeli la determinarea DVO
Deformarea șabloanelor
Dezlipirea șabloanelor
Solidarizarea șabloanelor
Omogenizarea într-o masă comună
CM. Enumerați varietățile de articulatoare:
Articulatorul Gysi
Articulatorul Sorokin
Articulatorul Hait
Articulatorul Hanan
Articulatorul Vasiliev
CM. Indicați ce mișcări pot fi imitate la plasarea modelelor de studiu în articulator:
Mișcări de propulsie
Mișcări de lateralitate
Mișcări mixte
Mișcări de flexie
Mișcări de adducție