În masa emisferei cerebrale se află:
Ventriculul III
Ventriculul IV
Ventriculul lateral
Spatiul subarahnoidian
Apeductul cerebral.
Fisura interemisferică separă:
Numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
Lobul frontal de cel parietal
Lobul frontal de cel temporal
Cele 2 emisfere cerebrale
Numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
Diencefal
Emisferele cerebeloase
Trunchiul cerebral
Emisferele cerebrale
Ganglionii bazali.
Lobulul cuneus aparține lobului:
Frontal
Occipital
Temporal
Insular
Parietal.
Emisferele cerebrale sunt brăzdate de şanţuri care delimitează pe feţele lor lobii:
Hipocampic
Precentral
Lobus insularis.
Emisferele cerebrale sunt unite prin:
Epitalamus
Comisura albă anterioară
Meninge
Corpul calos
Hipotalamus
Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
Şanţul lateral Sylvius
Şanţul central Rolando
Girusul precentral
Şanţul calcarin
Girusul auricula
Telencefalul este format din:
Comisura mare a creierului
Puntea creierului
Pedunculii cerebrali
Emisferele mari ale creierului prezintă şanţurile:
Anterior
Central
Lateral
Posterior
Parieto-occipital.
Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de:
Șanțul frontal superior
Fisura longitudinală
Șanțul precentral
Șanțul lateral
Șanțul central
Emisferele mari ale encefalului prezintă lobii:
Intraparietal
Orbital
Occipital.
Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de:
Șanțul postcentral
Șanțul intraparietal.
Emisfera mare a creierului prezintă polii:
Superior
Terminal
Emisferele cerebrale prezintă:
Faţa dorsolaterală
Faţa posterioară
Polul occipital
Polul inferior
Faţa medială
Gyrus fornicatus constă din:
Lobulul paracentral
Circumvoluţiunea corpului calos
Circumvoluţiunea lingvală
Circumvoluţiunea parahipocampală
Fornix.
Gyrus precentralis:
Se află în lobul frontal
Reprezintă numai aria motorie a cortexului cerebral
Conţine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis
În porţiunea sa inferioară conţine conexiuni neurale cu partea inferioară a corpului
Conţine celule piramidale gigantice Betz.
La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
Comisura albă posterioară
Trigonul cerebral
Toate de mai sus
Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă șanțurile:
Sulcus precentralis
Sulcus parahyppocampalis
Sulcus frontalis lateralis
Sulcus intraparietalis
Sulcus temporalis inferior
Emisfera cerebrală prezintă pe faţa inferioară circumvoluțiunile:
Gyrus rectus
Gyrus cinguli
Gyrus occipitotemporalis medialis
Gyri orbitales
Lobulus paracentralis
Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală circumvoluțiunile:
Lobulus parietalis superior
Gyrus angularis
Gyrus parahippocampalis
Gyrus frontalis superior.
Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală șanțurile:
Sulcus postcentralis
Sulcus supramarginalis
ulcus frontalis inferior
Sulcus occipitalis transversus.
Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
Circumvoluțiunea centrală posterioară
Lobulul parietal superior
Lobulul parietal inferior
Circumvoluțiunea angulară
Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
Circumvoluțiunea frontală superioară
Circumvoluțiunea centrală anterioară
Circumvoluțiunea frontală mijlocie
Lobulul parietal superior.
Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea frontală inferioară
Circumvoluțiunea temporală superioară
Circumvoluțiunea temporală inferioară
Corpii geniculați mediali.
Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea lingvală.
Centrul lui Broca se găseşte în girusul:
Frontal superior
Frontal mijlociu
Frontal inferior
Frontal ascendent
Temporal superior
Ariile auditive sunt situate:
În toată zona somestezică
În girusul precentral
În lobul occipital
În girusul temporal superior
În girusul hipocampic
Aria motorie principală se găseşte în lobul:
Limbic
Parietal
Nucleul analizatorului motor se localizează în:
Circumvoluțiunea frontală medie
Circumvoluțiunea precentrală
Circumvoluțiunea angulară.
Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi proprioceptive se află în:
Circumvoluțiunea postcentrală
Lobulul paracentral.
Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în:
Lobul occipital
Circumvoluțiunile orbitale
Zona șanțului calcarin
Pintenul de cocoş.
Sistemul limbic este implicat în funcţia:
Olfactivă
Stereognoză
Sexuală
Reglarea aportului alimentar
Toate de mai sus.
Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă:
Nucleii cohleari din rombencefal
Corpul geniculat medial
Lemniscul medial
Gyrus temporalis superior
Braţul anterior al capsulei interne
Corpul calos este constituit din fibre nervoase:
De proiecție
Asociative
Comisurale
Senzitive
Vegetative.
Substanța albă a emisferelor cerebrale formează:
Nuclei bazal
Comisura piramidelor
Comisura mare a encefalului
Comisura anterioară
Capsula externă.
Substanţa albă a emisferei cerebrale conţine următoarele tipuri de fibre:
De asociaţie
Cerebeloase
Reticulare
De proiecţie.
Substanța cenușie a emisferelor cerebrale se organizează sub aspect de:
Ganglioni vegetativi
Nuclei bazali
Nuclei subcorticali
Nuclei cerebeloși
Cortex cerebral.
Fornixul encefalului prezintă următoarele formațiuni:
Bolta
Corpul
Brațul anterior
Columnele (stâlpii anteriori)
Pedunculii (stâlpii posteriori)
Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizează în:
Capsula internă
Cordonul lateral
Capsula externă
Comisura albă.
Corpului calos i se disting următoarele porțiuni:
Ciocul
Trunchiul
. Ramurile laterale
Lamela terminală
Capsula internă este constituită din fibre:
Ale cailor descendente
Ale cailor ascendente.
Capsula internă prezintă următoarele porțiuni:
Genunchiul
Cotul
Brațul posterior
Arahnoida se caracterizează prin:
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează spațiul epidural
Participă la formarea plexurilor vasculare
Formează granulații arahnoidiene
Pătrunde în șanțurile şi scizurile creierului
Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui:
În secțiune transversală ca regulă au formă triunghiulară
Pereții lor prolabează
În componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
În lumenul lor pot fi septuri şi trabecule care reglează direcția sângelui
Comunică cu lacunele laterale.
Vasculara encefalului (pia mater) posedă următoarele particularități:
În țesutul nervos delimitează spatţile perivasculare şi pericelulare (Robin-Virchow)
Împreună cu vasele sangvine participă la formarea plexurilor coroide
Delimitează spațiul subdural
Delimitează spațiul epidural.
Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:
Se scurge in sinusurile pahimeningelui
Umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
Se produce in mod normal in cantitatea de 500 - 550 ml nictimeral
Circulă datorită presiunii hidrostatice
Din spațiul subarahnoidian prin orificiul Magendie şi Luschka se scurge în ventriculul III.
Licvorul cerebrospinal:
Se produce în special în ventriculele laterale
Trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculului IV
Reintră în circulaţie în special prin sinusul sigmoidian
Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plazma sângelui
Trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular
Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
Măduva spinării
Bulb
Cerebel
Nucleii bazali
Talamus.
Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
Cornul medular anterior
Ganglionul spinal
Cornul medular posterior
Cornul medular lateral
Bulb.
Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
Sistemul circulator
Sistemul osteoarticular
Sistemul respirator
Sistemul muscular
Viscerele abdominale
Calea corticospinală conduce:
Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
Motilitatea involuntară
Motilitatea voluntară
Sensibilitatea epicritică.
Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:
Piramidal direct
Corticobulbare
Piramidal încrucişat
Reticulospinal
Corticonuclear.
Calea extrapiramidală cuprinde următoarele fascicule:
Olivospinal
Vestibulospinal
Rubro-nigro-spinal
Corticobulbar
Reticulospinal.